ARAD. Cum se resimte pandemia în conturile arădenilor? S-au vindecat arădenii de dependența consumului excesiv? Cum arată acum situația bancară a conturilor în lei și valută comparativ cu situația de al începutul anului? Toate aceste întrebări își au răspunsul în datele oficiale furnizare de Banca Națională a României și reunite, lună de lună, în raportul statistic structurat în profil teritorial privind creditele și depozitele. Mișcarea finanțelor și tendințele consumatorilor sunt indicatori care pot preconiza fie o accelerare a consumului, o îndatorare crescută pe „nevoile personale”, fie din contră o contracție a consumului, o vigilență mai mare în ceea ce privesc sumele din conturi și în cele din urmă o tendință de economisire.
La finalul celor șapte luni din acest an, după două luni de stare de urgență și alte două de stare alertă – în continuare prelungită de către autorități – arădenii au strâns cureaua, au redus din cheltuieli și au început să adune economii pentru o perioadă mai „neagră”. Criza sanitară i-a trezit la realitate pe cei care nu aveau economii și, de la începutul acestui an, conturile în lei și valută au crescut.
Arădenii, urmând tendințele naționale și internaționale, au devenit mai prudenți în ceea ce privește consumul și cheltuielile. Privind datele Băncii Naționale se observă o creștere mai mare a economiilor în valută, semn că arădenii au ceva mai mare încredere în monedele străine decât în leul național. Chiar și așa, per total, valoarea depozitelor, disponibilităților și operațiunilor repo este mult mai mare în cazul monedei naționale.
Raportul pe primul trimestru
În primele trei luni ale acestui an, criza sanitară – care încă nu amenința Europa, nu s-a resimțit în comportamentul financiar al arădenilor. Astfel că, dacă în ianuarie economiile în lei totalizau 3.226,5 milioane lei, la sfârșitul lui martie acestea scăzuseră la 3.176,1 milioane lei. Pe de altă parte, piața monetară arădeană a avut parte de un aport mai mare a depozitelor în valută. În cazul valutei, depozitele au ajuns de a 2.239,6 milioane lei în ianuarie la 2.408,7 milioane lei în martie. Din luna martie, însă, mai exact de la mijlocul ei, a fost instaurată starea de urgență în România, iar criza sanitară și potențiala criză economică au început să se vadă și în comportamentele bancare.
Economiile se țin în lei
Referindu-ne la perioada martie-mai a acestui an, constatăm o creștere a economiilor în lei. Practic, dacă în martie arădenii totalizau economii în moneda națională de 3.176,1 milioane, în luna mai aceste economii ajungeau la 3.392,8 milioane. Așadar, în trei luni de pandemie în Arad s-au economisit 216,7 milioane lei. În cazul valutei, luna martie a fost vârful în ceea ce privește valoarea depozitelor. Treptat, de la 2.408,7 milioane lei depozitele și operațiunile în valută deținute de arădeni au scăzut până la 2.349,2 milioane lei – în luna mai. Scăderea denotă un comportament preventiv, foarte probabil consumatorii preferând să-și retragă depozitele din bănci, așteptând ca piața financiar-economică să se stabilizeze.
Cheltuieli de vară
Ultimele două luni analizate de către Banca Națională a României arată o ușoară relaxare în ceea ce privesc economiile. Scăderea depozitelor deținute de arădeni a fost ceva mai bruscă în iunie față de luna precedentă, dar mai apoi în luna iulie s-a menținut la un nivel stabil. Astfel că la final de iulie, arădenii aveau în depozite și operațiuni în lei 3.302 milioane. În același interval depozite în valută au fost și ele stabile, menținându-se în jurul valorii de 2.360 milioane lei. Așadar, comportamentul economic al arădenilor devine mult mai temperat și moderat în contextul pandemiei, dar și a unei incertitudini privind situația economică națională și internațională.
Anul prudenței
Comparând cifrele oficiale din acest an cu cele de anul trecut, perioada iulie 2019 – iulie 2020 poate fi catalogată ca una a prudenței. Economiile – disponibilităţi, depozite la termen, depozite rambursabile după notificare şi operaţiuni repo în lei și valută, au crescut susținut. Așadar, după 12 luni de prudență, arădenii au economisit cu 11,56% mai mult în conturile în lei și cu 17,31% mai mult în valută. În total, economiile arădenilor au ajuns la 5.668,4 milioane lei.
Trimite articolul
XAndreea Pintea, in sectorul financiar a vorbi despre aradeni in general poate duce la informatii distorsionate. Aceasta categorie acopera atat persoanele fizice/gospodariile populatiei, cat si cele juridice. Nu stiu care a fost scopul Dvs, nu stiu cui adresati acest articol. Daca ne rezumam la gospodariile populatiei scaderea de la ianuarie la iulie 2020 la lei este o usoara/nesemnificativa crestere, in schimb la valuta este o scadere substantiala.
Altceva, operatiunile repo sunt specifice institutiilor financar-bancare, si sunt instrumente de asigurare a lichiditatilor. In Ro nu sunt utilizate decat de banci (nu de sucursale/agentii, ci de directiile/diviziile de trezorerie a bancilor).
Andreea Pintea pe viitor incercati sa dati informatii “dedicate”, care sa nu dea loc interpretarilor🙋♂️
Revin cu o subliniere, scaderea economiilor gospodariilo aradene este una substantiala. Cresterea economiilor pe lei nu a putut compensa diminuarea pe valuta. Si atunci, intreb ce au economisit gospodariile aradene? NIMIC. Din pacate, din cauza miilor cazuri de “somaj tehnic”, de lipsa de activitate s-au atins de micile economii. Deci, citind titlul, 99% din cititori se vor intreba, si o vor face justificat, cine a reusit sa faca economii, ca ei nu. Domnule redactor sef, fiti mai atenti cu aceste articole