Rezultatele foarte slabe obţinute de absolvenţii claselor a VIII-a şi a XII-a la testele de admitere, respectiv, examenul de bacalaureat au fost, în această vară, în centrul atenţiei. Despre ele au vorbit avizaţi şi neavizaţi, cu toţii dând vina pe elevi. I-au făcut în tot felul: nepregătiţi, proşti, rataţi… Prea puţini şi-au dat silinţa să afle explicaţia în profunzime, să se întrebe: de ce nu învaţă elevii? S-ar putea răspunde chiar cu o întrebare: de ce să înveţe?
De ce să înveţe…
Ce i-ar mâna pe elevi înspre studiu când vorba populară „dacă ai carte, ai parte” este perimată de multă vreme? Cine le mai spune astăzi copiilor că, dacă vor învăţa, vor fi cineva, vor fi persoane respectate şi vor avea tot ce îşi doresc de la viaţă? Din contră, ei văd că fără să se fi omorât prea tare cu şcoala (şi unii o spun cu mândrie) se poate ajunge primar, ministru, parlamentar şi chiar preşedinte. Atunci ei de ce să înveţe?
Alţii văd acasă părinţi care n-au avut nici în clin nici în mânecă treabă cu cartea, dar au bani de-i umilesc pe cei ce şi-au rupt coatele pe băncile şcolilor şi universităţilor. Atunci ei de ce să înveţe?
Îi admiră pe cei care peste noapte îşi fac vile, au maşini scumpe, conturi şi buzunare pline şi ştiu că nu i-a scos cartea din casă. Atunci ei de ce să înveţe?
Fără orizont…
Iar dacă se mai găseşte câte-un naiv care crede, totuşi, că va reuşi prin forţe proprii, nu va dura mult până ce va fi de râsul tuturor. Pentru că, oricât de bun ar fi, îl vor întrece neghiobii. Pe posturile bune vor ajunge tot cei care nu s-au omorât cu şcoala. Fii şi fiice de demnitari, fii şi fiice de „oameni cu bani” se vor cocoţa pe cele mai înalte trepte ale ierahiei, în toate domeniile, chiar dacă, de-i scuturi, nu pică din ei fărâmă de ştiinţă. Şi-atunci ce i-ar mai motiva să înveţe, când n-au nici un orizont, când îi întrec nulitatăţile chiar de-ar fi genii?
Câteva opinii…
Care este, de fapt, starea actuală a învăţământului preuniversitar? Am încercat să aflăm de la câţiva directori ai celor mai bune şcoli arădene şi i-am rugat să ne răspundă la două întrebări: de ce nu mai învaţă elevii?, cum îşi explică notele slabe obţinute la examenele din acest an? Opiniile lor le puteţi afla în acestă pagină.
Cea mai valoroasă investiţie
Factorii politici decizionali care ar trebui să ajungă la un consens naţional în privinţa educaţiei.
Înainte de toate aş dori să subliniez faptul că această situaţie din învăţământ nu e de ieri, de azi, ci de aproape 20 de ani. Cauzele sunt numeroase, situaţia este foarte complexă şi nu are o soluţie simplă.
Rezultatele nesatisfăcătoare la examene s-ar putea explica – dacă ar fi să o luăm cu începutul – prin inexistenţa repenţiei în primii ani ai ciclului primar. Repetarea unui an şcolar ar putea ajuta elevii cu probleme să recupereze în mod eficient materia neînsuşită corespunzător. Aşa, se promovează de la o clasă la alta cu foarte mare largheţe şi indulgenţă.
Un alt fapt care explică, în parte, rezultatele tot mai slabe ale elevilor la examenele naţionale este numărul mult prea mare de locuri în liceu comparativ cu numărul real de absolvenţi de gimnaziu care ar avea capacitatea să urmeze şi să finalizeze (cu un examen de bacalaureat) cursurile liceale.
Trebuie menţionată şi subfinanţarea crasă a sistemului de învăţământ din România.
Inexistenţa motivaţiei la elevi constituie o altă cauză a eşecului şcolar. Rolul de a reda elevilor motivaţia de a învăţa revine în primul rând societăţii care ar trebui să promoveze valori reale.
Nu în ultimul rând, un rol deosebit de important îl are familia pentru că investiţia în educaţia copiilor este cea mai valoroasă şi mai de durată.
Prof. Mircea Potocean,
directorul Colegiului Naţional „M. Nicoară”
Şcoala e departe de-a fi drumul reuşitei în viaţă
Ce să înţeleagă elevul asaltat cu ştiri despre VIP-uri care nu sunt capabile nici să se exprime coerent?
Elevul învaţă pentru a lua note bune, pentru a-şi bucura părinţii, pentru a fi apreciat de profesori şi colegi, pentru a se pregăti pentru o carieră, pentru reuşi in viaţa. Dar cum să înveţe elevii dacă părinţii, din varii motive, nu-şi găsesc timp pentru a se interesa de ceea ce face copilul lor la şcoală, dacă profesorii nu-i stimulează, dacă o carieră şi o reuşită în viaţa nu sunt condiţionate de ceea ce ştii şi ai învaţat, dacă modelele de succes promovate în mass-media nu au legatură cu învăţătura?
Ce înseamnă azi reuşita în viaţă? Să ai bani foarte mulţi, să-ţi poti satisface toate poftele aflate la baza piramidei lui Maslow, să te invidieze toată lumea…
Cred că responsabilitatea pentru rezultatele obţinute în acest an revine tuturor factorilor implicaţi în educaţie, adică elev, părinte, profesor, minister. Elevul este responsabil pentru că nu a învăţat, nu şi-a dezvoltat o motivaţie pentru învăţare, părintele şi profesorul pentru că nu-şi găsesc timp pentru a-i dezvolta această motivaţie, iar ministerul, pentru menţinerea unui sistem neadecvat de evaluare (nu poţi cere elevilor unui grup şcolar să performeze în acelaşi fel ca elevii unui liceu teoretic). Bacalaureatul cred că ar trebui diferenţiat, pe nivele de studiu.
Prof. Livia Marinescu,
directorul Colegiului Naţional „E. G. Birta”
În ecuaţie: dascăli, părinţi, societate
În ziua de azi unii elevi nu mai învaţă; ce trebuie să facă fiecare dintre cei enumeraţi?
La şcoală este foarte important să stârneşti interesul elevilor, să îi atragi şi să le dirijezi învăţătura astfel încât pentru acasă să poată dobândi deprinderi de muncă independentă. Programele şcolare (prea stufoase) să fie prezentate atractiv şi adecvate la vârsta pe care o au elevii deorece în caz contrar îi împinge pe aceştia să facă paşi înapoi când vine vorba de învăţătură.
Părinţii sunt astăzi din ce în ce mai ocupaţi şi nu îi mai verifică pe copii la teme motivând că acesta e rolul profesorilor plătiţi de la buget. Aşa se face că mulţi elevi ajung să se îndepărteze de şcoală chiar din clasele primare, unde cei mai mulţi dascăli pun accentul pe disciplinele considerate „importante”, dar care nu explorează toate laturile pe care le-ar putea avea un copil. Părinţii trebuie atunci să îşi dea seama că ceva nu este în regulă şi să le fie alături.
Învăţământului trebuie să i se acorde statutul de prioritate naţională pentru ca elevii să nu ajungă să marginalizeze şcoala şi să refuze să înveţe.
Accentul trebuie să cadă pe interesul elevului iar programele să fie adaptate la nevoile de formare ale tinerilor.
Prof. Maria Paşcalău,
directorul Şcolii Generale Nr. 5 Arad
Zece absolventi eliminati din bacalaureat
Citiți principiile noastre de moderare aici!