Aceştia ar fi, în viziunea lui Eusebiu Pistru, factorii care influenţează în mod decisiv performanţa.
Domnule ministru secretar de stat, Ministerul Transporturilor este unul dintre cele mai performante ministere. Care ar fi secretul performanţei?
PISTRU. Ca întotdeauna, secretul unei performanţe înseamnă organizare, multă muncă şi bani, căci fără bani nu se poate realiza nimic.
Toate acestea nu au existat şi când alţi miniştri au condus ministerul?
PISTRU. Da şi nu. Organizarea şi munca depind în exclusivitate de om. Banii însă depind de gradul de dezvoltare economică a unei ţări, de resursele pe care economia le poate aloca pentru investiţii. Să vă dau un exemplu. Pe timpul guvernării Năstase sau Tăriceanu au existat bani, dar nu au existat oamenii care să organizeze munca. Este de notorietate faptul că pe timpul guvernării Tăriceanu s-au realizat doar cinci kilometri de autostradă. Iar în acel timp, economia românească era prosperă, „duduia”, vorba lui Tăriceanu, dar guvernanţii au ales să facă o politică populistă şi banii de la buget au fost alocaţi aproape în exclusivitate pentru consum si nu pentru investiţiile care erau prioritare. Iar ministrul Ludovic Orban era expert în talk-show-uri, nu în organizarea muncii.
Cum explicaţi contraperformanţa lui Radu Berceanu, care n-a făcut mai nimic cu drumurile ţării?
PISTRU. Explicaţia e simplă. La sfârşitul lui 2008, ţara a intrat în recesiune şi când PDL a ajuns la guvernare s-a pus problema supravieţuirii, şi nu a performanţei. S-a mişcat ceva şi în Transporturi, dar fără bani e greu să realizezi ceva.
Şi cum se explică performanţele ministrului Anca Boagiu?
PISTRU. După cum v-am mai spus: organizare, multă muncă şi bani. Aş mai adăuga în ceea ce o priveşte pe doamna ministru şi o determinare care rareori se întâlneşte la femei. Doamna ministru este peste tot în ţară, la minister, la partid, dar este mai ales acolo unde e nevoie de prezenţa ei. Este informată şi, ce este cel mai important, a reuşit să se impună în faţa constructorilor şi aceştia îi ştiu de frică, iar acest lucru se vede pe toate şantierele pe care le avem. Contractul cu Bechtel este o mostră de determinare, dar şi de competenţă. Au încercat mai mulţi să rezilieze acest contract, dar nu au reuşit şi iată că Boagiu a reuşit acest lucru. Asta spune multe despre ea. Contractul cu firma Bechtel, negociat pe vremea lui Adrian Năstase, a fost catastrofal. Dar acum nu se prea zice nimic în acest sens, ca şi cum contractul ar fi căzut din cer şi nu l-ar fi negociat Năstase şi PSD-ul. Vă închipuiţi ce umflate au fost costurile, devreme ce acestea au fost reduse la jumătate de către Anca Boagiu printr-o nouă negociere. Cu ce tupeu mai vine Adrian Năstase şi dă lecţii de guvernare?
Lecţii dă şi preşedintele Traian Băsescu, fost ministru al Transporturilor în guvernarea CDR care, se spune, ar fi afirmat că România nu are nevoie de autostrăzi.
PISTRU. Afirmaţia a fost scoasă din context. Declaraţia a fost făcută în 1997, dată la care drumurile din România erau catastrofale, aşa după cum bine ştim cu toţii. Dl. Traian Băsescu a spus atunci: întâi să facem şosele naţionale şi judeţene, pentru că pe acestea circulă marea majoritate a românilor şi abia apoi să ne gândim şi la autostrăzi. Mai exact spus, la acea vreme, prioritare erau drumurile naţionale şi judeţene, şi nu autostrăzile. Şi atunci s-a pus problema banilor. Dacă economia românească ar fi produs bani pentru investiţii, s-ar fi putut construi şi drumuri naţionale, şi judeţene, dar şi autostrăzi.
De unde vin banii în prezent?
PISTRU. Marea majoritate a proiectelor de autostrăzi aflate în derulare se bazează pe finanţare prin Programul Operaţional Sectorial Transporturi şi, bineînţeles, de la bugetul de stat. De când a venit la minister Anca Boagiu, prioritatea noastră a fost de a accesa fondurile UE pe care le avem la dispoziţie şi de a elimina problemele care au stat în calea accesării acestor fonduri atât de necesare dezvoltării infrastructurii. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii are la dispoziţie 5,7 miliarde euro pentru toate proiectele de infrastructură, dar mare parte din aceste proiecte trebuie cofinanţate de la bugetul MTI. Până în acest moment avem lansate toate licitaţiile pe cele 2 miliarde de euro pe care i-am avut strict pe autostrăzi şi, prin introducerea standardelor de cost la kilometru de autostradă, am reuşit să facem o economie de aproximativ 600 de milioane euro. Aceste economii consistente pe care le-am făcut le vom folosi pentru finanţarea altor tronsoane de autostradă pentru care nu avem finanţare asigurată. Aş dori să vă mai spun un singur lucru: peste 70 de procente din bugetul MTI l-am alocat strict pentru investiţiile pe care le avem de făcut.
Mereu se afirmă că la noi un kilometru de autostradă costă mai mult decât în alte ţări. Care este adevărul?
PISTRU. Experienţa ne-a arătat că acesta a fost adevărul. Pe parcursul timpului, statul a plătit de prea multe ori facturi exagerate pentru prestaţiile constructorilor. Cel mai la îndemână şi nefericit exemplu este contractul cu Bechtel către care s-au achitat facturi la preţ dublu sau chair triplu faţă de aceleaşi prestaţii derulate prin contracte similare cu fonduri UE sau de la bugetul de stat. Discutam mai devreme că am reuşit să introducem standardele de cost pentru un kilometru de autostradă. Odată introduse aceste standarde de cost, eu cred că acum avem preţuri mult mai mici chiar ca multe ţări din UE. Să vă dau câteva exemple de preţ pe kilometru de autostradă. Aceste preţuri sunt doar pentru partea de infrastructură: 3,8 milioane euro/km în zone de şes, 4,98 milioane euro pentru zona de deal şi 5,99 milioane euro pentru zona de munte. Nu sunt incluse în aceste preţuri standard lucrări care privesc poduri, pasaje, viaducte etc.
În ceea ce vă priveşte, sunteţi responsabil cu investiţiile din zona de vest. Care e situaţia în această zonă?
PISTRU. Da, sunt responsabil în această zonă şi trebuie să mă asigur că lucrările decurg conform calendarului pe care l-am stabilit cu constructorii pentru ca lucrările să fie terminate la timp. În Arad şi judeţul Arad, MTI are în derulare proiecte de peste 600 de milioane de euro şi aici aş aminti: autostrada Arad-Timişoara pe care intenţionăm să deschidem traficul în luna decembrie a acestui an, iar recepţia finală să fie undeva pe la jumătatea anului viitor; Centura Aradului în regim de autostradă, unde lucrările se desfăşoară conform programului stabilit cu constructorul; cele două pasaje peste calea ferată, unul la intersecţia cu drumul Şiriei – unde se lucrează la devierea traficului şi acest pasaj va fi dat în folsinţă în a doua jumătate a anului viitor – şi pasajul de la CET unde se lucrează, de asemenea, şi acest pasaj va fi finalizat tot pe parcursul anului viitor. Vom finaliza şi mult discutatul drum naţional Arad-Oradea. Iar de curând am început lucrările la autostrada Arad-Nadlac pe care intenţionăm să o dăm în folosinţă la sfârşitul anului 2013.
Tocmai aţi făcut o vizită în China. Are aceasta vreo legătură cu recenta vizită a premierului Boc în această ţară?
PISTRU. În China am participat la cea de a 39-a sesiune a Consfătuirii Miniştrilor Transporturilor din Europa şi Asia a Organizaţiei de Colaborare a Căilor Ferate (OCCF). Această Organizaţie are drept scop fluidizarea transporturilor feroviare de mărfuri şi călători între Europa şi Asia. Aşadar, această delegaţie nu a avut legătură cu vizita priemierului Boc. Cel mai important lucru este că, în perioadă de criză, am făcut lucruri pe care nimeni nu credea că le putem face.
diana.dutu@informmedia.ro
Eusebiu Pistru: “E important că, în perioadă de criză, am făcut lucruri pe care nimeni nu credea că le putem face”
Citiți principiile noastre de moderare aici!