Are 14 ani şi aşteaptă ca, în scurt timp, să devină mamă. Va avea o fetiţă, însă nu ştie încă ce nume îi va pune. Nu e căsătorită, dar stă de câteva luni împreună cu tatăl copilului (care are 18 ani) şi cu familia acestuia. Nu şi-a dorit să rămână însărcinată, dar acum, că s-a întâmplat, speră ca totul să fie bine. Vrea să nască pe cale naturală şi să ajungă odată acasă, cu micuţa, la socrii. N-ar mai prea vrea să facă alţi copii fiindcă „e greu”. Poate doi. E maximumul pe care-l acceptă.
Ioana se alătură altor 23 de mame minore care au născut, în perioada 20 noiembrie-15 decembire 2011, la Spitalul Matern din Arad. Numărul acestora reprezintă aproximativ 10% din totalul naşterilor care au avut loc la spital. Procentul este în creştere faţă de anii anteriori.
Conform unui studiu realizat de dr. Gheorghe Furău şi dr. Cristian Furău, între anii 2005-2009, la maternitatea arădeană au fost înregistrate aproape 900 de naşteri cu mame minore, ceea ce reprezintă aproximativ 5% din totalul naşterilor din acea perioadă. Marea majoritate erau la primul copil, dar în cinci cazuri, mamele se aflau deja la a treia naştere, ele având sub 18 ani!
Care e profilul acestor… copile care fac copii? „De regulă, aceste tinere sunt de etnie rromă, au abandonat sau sunt pe cale să abandoneze şcoala, aparţin comunităţii rurale, au puţin acces la educaţie sanitară şi mijloace de contracepţie modernă” – explică dr. Cristian Furău, medic rezident şi asistent universitar la UVVG.
Fac majoratul printre scutece
Numărul mamelor minore a crescut în ultimii ani, ajungând în prezent la 10% din totalul celor care au născut.
Majoritatea mamelor minore care au născut, în ultimii ani, la maternitatea arădeană au între 15 şi 17 ani. „La o vârstă atât de fragedă, organismul lor nu este pregătit pentru naştere, riscurile medicale fiind mai crescute în aceste condiţii. Pot apărea mai multe complicaţii medicale, poate apărea un procent mai mare de cezariene. Nou născutul poate fi mai mic ca vârstă şi ca greutate” – spune conf.univ.dr. Gheorghe Furău, şeful Secţiei Obstetrică a Spitalului Matern din Arad. Dr. Cristian Furău completează: „Riscul medical e mult mai mic comparativ cu ceea ce se poate evalua mai puţin – cu efectele psihologice şi trauma psihică prin care trece un astfel de copil care dă naştere unui alt copil.”
De cele mai multe ori, aceste tinere nu sunt pregătite să aibă un copil. Dar reacţionează instinctiv: pun copilul la sân, copilul mănâncă şi… se trezesc peste noapte mame.
Nu sunt luate în evidenţă
Din păcate, marea majoritate a minorelor gravide nu sunt luate în nicio evidenţă medicală. Nu merg la medicul de familie şi, cu atât mai puţin, la un medic specialist, în ambulatoriu. Ele ajung la doctor doar în momentul naşterii sau, în caz fericit, se internează o dată, înainte de a naşte, pentru că s-au simţit rău.
Avort-da, abandon-nu
Numărul minorelor care rămân gravide este mult mai mare decât numărul celor care aduc pe lume copii. Mai mult de jumătate dintre aceste tinere optează pentru întreruperea sarcinii. „Celelalte îşi continuă sarcina, cu toate riscurile pe care aceasta le implică. De regulă, aparţinând etniei rrome, îngrijirea copilului este una satisfăcătoare la nivelul comunităţii din care fac parte, abandonul fiind destul de rar în această comunitate. Asta deoarece copiii reprezintă averea lor cea mai de preţ” – precizează dr. Cristian Furău.
TATĂ NECUNOSCUT
Marea majoritate a mamelor minore declară tatăl copilului ca fiind necunoscut pentru că, altfel, s-ar putea lăsa cu închisoare pentru tatăl copilului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!