ARAD. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a întocmit un raport care cataloghează zonele locuibile după diferite categorii. În cadrul acestui raport a fost prins şi judeţul nostru. Iar statisticile oferite de MDRAP ne arată faptul că, deşi ne lăudăm că suntem un judeţ occidental, locuitorii oraşelor din Arad nu o duc atât de bine. Practic, doar 63,82 la sută din populaţia oraşelor judeţului trăieşte într-o zonă nedezavantajată. Iar această zonă este definită ca zona care nu este caracterizată de nivel scăzut al capitalului uman, de nivel scăzut al locuirii sau al ocupării.
Printre localităţile care fac parte din zona nedezavantajată se numără Chişineu-Criş, Sebiş, Lipova şi Curtici. Ceilalţi aproape 40 la sută dintre arădeni locuiesc în oraşe cu diferite lipsuri. Potrivit informaţiilor oferite de către minister exclusiv pentru Jurnal arădean, aproape 15 la sută dintre arădeni sunt localizaţi în zone dezavantajate pe capital uman.
„Această zonă include persoane cu un nivel scăzut de educaţie formală care pot avea sau nu un loc de muncă, dar ale căror condiţii de locuit sunt considerate standard pentru zonele urbane din Romania”, spun cei de la minister.
Mai pe scurt, 15 la sută dintre arădenii din mediul urban locuiesc în zone cu populaţie needucată. Iar principalele localităţi care fac parte din această sferă sunt Pecica, Pâncota şi Sântana.
Alţi aproape 10 la sută dintre locuitorii oraşelor din judeţul nostru au o altă problemă: au domiciliu într-o zonă dezavantajată pe ocuparea forţei de muncă. Tot reprezentanţii ministerului ne explică faptul că „zona dezavantajată pe ocuparea forţei de muncă este acea zonă în care locuitorii nu prezintă un deficit educaţional, dar nu reuşesc să-şi găsescă un loc de muncă în sectorul formal, indiferent de condiţiile lor de locuit”.
Locuire şi marginalizare
Continuând cu procentele furnizate de către Ministerul Dezvoltării, 5,4 la sută dintre arădeni locuiesc în oraşe dezavantajate pe locuire. Potrivit definiţiei folosite de funcţionarii din minister, această zonă se referă la condiţii de locuire precară, respectiv cartiere cu locuinţe vechi, neadecvate, cu infrastructura deficitară sau inexistentă. Cu toate acestea, în zonele dezavantajate pe locuire nu sunt înregistrate nivele scăzute de ocupare sau de educaţie.
Cea mai grea categorie
În sfârşit, ultima zonă identificată de către cei din MDRAP este zona marginalizată, în care, potrivit statisticilor, trăiesc 3,6 la sută din orăşenii judeţului nostru. „Zonele marginalizate sunt zone urbane care cumulează dezavantaje din perspectiva capitalului, ocupării forţei de muncă şi a locuirii. Zonele marginalizate sunt adevărate pungi de excluziune socială care concentrează persoane cu nivel scăzut de capital uman (nivel scăzut de educaţie, stare precară de sănătate, număr ridicat de copii), cu nivel scăzut de ocupare în sectorul formal şi condiţii precare de locuire”, susţin cei din minister. Cu toate că procentul în cazul acestei zone este destul de mic, trebuie remarcat faptul că aproape 4 arădeni din 100 care locuiesc la oraş sunt caracterizaţi drept slab educaţi, fără loc de muncă, bolnavi şi cu locuinţe precare.
Din recensământ
Potrivit reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării, aceste clasificări au fost realizate după recensământul din 2011. În urma răspunsurilor oferite de arădeni la întrebările recensământului, au fost atribuite mai multe seturi de indicatori, după care a fost calculată valoarea acestora. Şi aşa s-a ajuns la concluzia că numai 63 la sută dintre orăşenii din judeţ locuiesc într-o zonă… bună.
Citiți principiile noastre de moderare aici!