În fiecare început de primăvară ne simţim invadate de un sentiment de prospeţime, de revigorare şi de renaştere. Odată cu primăvara care se instalează timid sub privirile noastre fugare, ne oprim din viteza ameţitoare cu care străbatem viaţa şi ne întrebăm „Ce înseamnă să fii femeie?”

Să fii femeie înseamnă gingăşie, drăgălăşenie, fragilitate, răbdare, dar în acelaşi timp înseamnă şi curaj, ambiţie, dedicare. Înseamnă să ai curajul să te implici într-o societate aflată într-o permanentă schimbare, să ai încredere în tine şi să mergi mai departe atunci când simţi noianul situaţiilor problematice venind peste tine. Înseamnă să găseşti de fiecare dată resursele necesare, forţa, energia care să te convingă să mergi pe drumul pe care ai pornit.

Femeia are curajul să recunoască atunci când nu ştie, femeia are răbdarea să asculte, aceeaşi femeie poate să conducă o instituţie şi să cureţe tăcută casa, în acelaşi timp.

Femeia nu îşi etalează cu nonşalanţă succesul, dar observând-o, poţi să îţi dai seama că îmbină cu deplină conştiinţă de sine, în tăcere, tot ce înseamnă dedicare în profesie, organizare, management şi poate ce este mai frumos: a fi fiică, soţie şi mamă.

Mark Twain surprinde atât de frumos femeia în toată complexitatea ei, în Jurnalul lui Adam şi al Evei: „Unde era ea, acolo este Raiul…”

Prof. univ. dr. Coralia Adina Cotoraci,

rectorul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad

„În fiecare 8 Martie ne oprim din viteza ameţitoare a vieţii şi ne întrebăm: ce înseamnă să fii femeie?”