Filarmonica Arad a acaparat aproape integral dezbaterea publică organizată, vineri, de Primărie pe tema bugetului municipiului Arad pe 2021 şi a excedentului bugetar. Dezbaterea s-a desfăşurat online şi a adunat în jur de 30 de persoane. Dincolo de reprezentanţii Primăriei, la eveniment au participat şi câţiva consilieri locali (Levente Bognar, Cristian Galea, Dorina Vornicu, Siegfried Mayer, Liliana Waas şi Codrin Vlad), reprezentanţi ai societăţii civile şi, desigur, angajaţi ai Filarmonicii Arad (inclusiv directorul instituţiei şi liderul de sindicat). S-au anunţat şase intervenţii în cadrul dezbaterii, patru dintre ele având legătură exclusiv cu Filarmonica.

Scurtă prezentare a bugetului
Dezbaterea a început cu prezentarea principalelor direcţii ale bugetului pe 2021, prezentare realizată de către primarul Călin Bibarţ. Din start, edilul a ţinut să precizeze că e vorba de previziuni, atât în ceea ce priveşte veniturile, cât şi în privinţa cheltuielilor.

„E un buget prognozat la 700 de milioane – circa 142-143 de milioane de euro – din care 91,7% e buget local. Aş sublinia doar 2,4 milioane buget credite pe care le avem dinainte, aici neintrând fondurile europene. În ceea ce priveşte veniturile, 26% sunt din taxe şi impozite şi 32% din impozitul pe venit, ceea ce ne duce la un 58% – banii noştri. Diferenţele sunt fie fonduri europene – 22% –, fie ceea ce se primeşte de la stat (salariile medicilor de la cabinetele şcolare, o parte din plăţile pentru persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora) – sume care au variat de la an la an, de la o guvernare la alta. În ceea ce priveşte cheltuielile, aş sublinia cheltuielile de personal propuse doar la 13,9%, la care se mai adaugă parte din transferul către alte unităţi din subordinea Primăriei, aşa că suntem la un 15% cheltuieli cu salarizarea. Avem sume alocate pe obiective – pe domeniul sănătăţii aproape 6 milioane, pe cultură-recreere-religie, aproape 20% din total este pentru instituţiile de cultură. (…) Aş vrea să subliniez că din total buget, direcţionăm aproape jumătate – 48% – pentru investiţii. O primărie nu poate exista doar să funcţioneze, ci are menirea de a exista pentru a dezvolta oraşul, iar pentru asta e necesară alocarea de resurse în investiţii. 33% din investiţii sunt din banii noştri, din bugetul propriu, iar 57-58% sunt din proiecte – bani nerambursabili, bani europeni cu preponderenţă. Şi mai avem un 5,4% bani din excedent. Pentru cei care nu cunosc mecanismul fiscal, subliniez că este obligatoriu ca excedentul să fie folosit doar pentru investiţii, nu-l poţi deturna către alte capitole de cheltuieli. În final, dacă ne uităm la evoluţia proiecţiilor bugetare de-a lungul anilor, nu suntem cu o proiecţie bugetară exagerată: ea se menţine în limita proiecţiilor bugetare din ultimii patru-cinci ani – 2017 şi 2021 sunt cam la aceiaşi parametri. Nu cred că s-a exagerat nici într-o parte, nici în cealaltă. Încercăm să menţinem nivelul cheltuielilor cât mai strâns pentru a avea resursele financiare pentru dezvoltare – investiţii şi lucrări de reparaţii în oraş.”

Filarmonica, pacient cu mască de oxigen
Prima intervenţie anunţată în cadrul dezbaterii i-a aparţinut lui Bogdan Barbu de la Filarmonică. Acesta s-a referit în principal la bugetul insuficient propus de Primărie pentru fondul de salarii de la Filarmonică – practic, înjumătăţirea acestuia – lucru care, în opinia sa, va duce la incapacitatea instituţiei de a mai funcţiona. Reprezentantul Filarmonicii a mai vorbit şi despre intenţia Primăriei de a restructura 40 de posturi artistice, subliniind că o astfel de măsură „este echivalentă cu desfiinţarea acestei instituţii de prestigiu de care Aradul şi nu numai se bucură de mai bine de 180 de ani. Această instituţie a trecut prin două războaie mondiale, a trecut prin perioada comunistă, a trecut de perioada de tranziţie şi a trecut prin aproximativ 60 de mandate de primar. Şi niciodată în istoria ei nimeni nu a propus desfiinţarea acestei instituţii sau, altfel spus, restructurarea ei. Pentru că nu mai avem ce restructura, suntem sub limita existenţei” – a spus Bogdan Barbu. El a menţionat că e nevoie de aproximativ 9 milioane de lei pentru ca Filarmonica să supravieţuiască.

„Aş compara această instituţie cu un pacient internat la ATI care are pe faţă o mască de oxigen. Această instituţie, de zece ani de zile se chinuie să respire – săptămână de săptămână, lună de lună, an de an. Propunerea pe care aţi făcut-o dumneavoastră, domnule primar, se poate traduce prin o mână care vine şi ia această mască de oxigen pacientului numit Filarmonica Arad şi care are pretenţia ca acest pacient să supravieţuiască. S-ar putea să nu moară în minutele următoare, dar cu siguranţă în ora următoare acest pacient va fi mort. De aceea doresc să găsim înţelegere la dumneavoastră şi la consilieri să nu luaţi masca de oxigen Filarmonicii şi să facem tot ce ne stă în putinţă ca să păstrăm această instituţie de prestigiu, această emblemă a oraşului cu care Aradul încă se mândreşte şi care aduce cinste acestei comunităţi şi să găsim sursele de finanţare necesare ca să supravieţuim” – a punctat Bogdan Barbu.

El a precizat că cheltuielile cu salariile pe 2019 – când Filarmonica avea 119 angajaţi – au fost de 9.250.000 de lei. În 2020, aceste cheltuieli au scăzut la 9.150.000 de lei, cu acelaşi număr de angajaţi. „Pentru anul 2021, numărul de angajaţi este de 104. S-au pierdut prin pensionare 15 posturi, făcându-se o economie la buget de 1.153.000 de lei. Făcând o medie a salariilor, am constatat că bugetul necesar pentru salariile celor 104 angajaţi ar fi undeva la 8 milioane de lei. Diferenţa dintre proiecţie şi necesarul efectiv este de 2.500.000 de lei” – a susţinut Bogdan Barbu.

Apoi a propus şi o soluţie: să se ia bani din fondul pentru colaboratori (pentru „materiale şi servicii cu caracter funcţional”). În 2019, acest fond a fost de 1.714.435 de lei, iar în 2020 – 960.279 de lei. „Propunerea acceptată pentru 2021 este, din câte am înţeles, 1.400.000 de lei. Dacă din acest fond se transferă 1.000.000 de lei la fondul de salarii, rămân 400.000 de lei pentru 12 luni, bani pentru colaboratori – adică o medie de 6.800 de euro pe lună, 1.700 de euro pe săptămână. Ca şi concluzie: dacă la cei 5.539.000 propuşi de dumneavoastră ca buget pentru salarii la Filarmonică se adaugă acest milion, Filarmonica ar mai avea nevoie de 1.500.000 de lei pentru ca instituţia să meargă înainte şi activitatea ei să nu se oprească. Ar fi ruşinos pentru oraşul nostru cu o tradiţie culturală atât de veche, ca această instituţie să dispară când nimeni până astăzi nu a făcut lucrul acesta şi toţi primarii, indiferent de natura lor politică, s-au luptat şi au găsit resurse ca această comoară a Aradului să dăinuie. Şi cred că vom găsi şi la dumneavoastră această înţelegere şi cred că vom găsi aceşti 1.500.000 de lei necesari funcţionării, mai exact supravieţuirii acestei instituţii” – a conchis Bogdan Barbu.

Instituţia care duce mai departe valorile
A urmat la cuvânt Mihai Dogaru, liderul sindicatului de la Filarmonică. „Un oraş ca Aradul are întotdeauna puterea şi a avut întotdeauna puterea să susţină instituţiile de cultură. Un oraş este oraş doar dacă are cultură, aşa cum sunt şcolile, bibliotecile, bisericile… toate elementele culturale care definesc un oraş. Am crezut şi cred în continuare că acest efort se poate face. Filarmonica a fost construită prin subscripţie publică din dorinţa arădenilor de a avea un edificiu cultural. La fel, Conservatorul, unul din primele din Europa, a fost construit aici. O tradiţie ca asta nu poate fi ştearsă cu buretele din motive financiare care nu sunt cele mai grave pentru oraşul nostru. Şi în cazul acesta, cred că problema poate fi rezolvată” – a spus Mihai Dogaru, reiterând soluţia propusă de antevorbitorul său – redimensionarea bugetului de cheltuieli – şi propunând menţinerea bugetului instituţiei la nivelul anului trecut.

Următoarea intervenţie i-a aparţinut Melindei Drug, membră a corului Filarmonicii. Ea a dezvăluit că are un salariu de 4.500 de lei net, având vechime maximă şi gradaţie maximă, iar „ultima colegă care s-a angajat în cor are în mână 2.400 de lei. Deci majoritatea colegilor mei din cor şi din orchestră primim salarii între 3.000 şi 4.000 de lei în mână. E mult, e puţin, nu doresc să discut lucrul acesta. Eu vă rog, domnule primar, să găsiţi resursa din <tortul> acela care se cheamă bugetul Aradului, să nu ne lăsaţi fără finanţarea salariilor.”

Melinda Drug a propus şi o „soluţie pentru atragerea de fonduri”: o echipă mixtă de proiecte formată din reprezentanţi ai Primăriei, Centrului Municipal de Cultură şi Filarmonicii care să se ocupe de accesarea cât mai multor fonduri care să conducă la degrevarea bugetului instituţiei de cheltuielile de personal.

Următoarea persoană care a luat cuvântul din partea Filarmonicii a fost Angelica Urs. Ea a amintit faptul că veniturile personalului Filarmonicii sunt stabilite prin lege. Apoi a precizat că pentru a funcţiona normal – nu pentru a supravieţui – Filarmonica ar avea nevoie de 140 de angajaţi în orchestră şi cor (fără personal TESA). Angelica Urs a evidenţiat faptul că, în prezent, fiecare instituţie culturală din subordinea Primăriei are propriul personal TESA şi a propus un singur serviciu/birou comun, pentru toate aceste instituţii. Soluţia sa presupune reduceri de personal (TESA), deci şi reduceri de cheltuieli. În susţinerea propunerii sale, artista Filarmonicii a invocat digitalizarea activităţii administrative.

La finalul intervenţiei, Angelica Urs a ţinut să precizeze: „Dacă cineva, vreodată, se gândeşte că din cultură sau din artă poate să producă profit greşeşte. Arta şi cultura nu pot produce venituri, ele se aseamănă cu un copil în casă: nu poate produce, consumă şi poate uneori nici nu te lasă să produci. Dar câtă bucurie şi împlinire îţi poate aduce un copil! Şi îţi garanează, transgeneraţional, ducerea mai departe a valorilor pe care tu le pui în el. Exact aşa sunt şi cultura şi arta. E adevărat că un copil poate trăi cu un minim sau poate trăi cu un maxim. Asta ţine de ingineria şi de arta dumneavoastră de a organiza bugetul.”

5.360 de euro zilnic pentru funcţionarea Filarmonicii
În replica pe care a dat-o celor patru reprezentanţi ai Filarmonicii, primarul Călin Bibarţ a subliniat: „Este de apreciat efortul pe care l-a făcut administrația locală în susținerea culturii prin investițiile derulate la Filarmonică, iar acum cele în desfășurare la Teatrul Clasic. Dacă înțelegeți prin susținerea unei culturi doar asigurarea salariilor (5.360 de euro pe zi plătește arădeanul pentru cheltuieli de funcționare a Filarmonicii), atunci cred că nu suntem corecți. Atât timp cât suntem într-o perioadă dificilă în care avem la dispoziție anumite venituri pe care trebuie să le împărțim, este greu să luăm de la celelalte domenii și să finanțăm o singură activitate, în detrimentul celorlalte. Încercăm să fim echilibrați. Aradul trebuie să aibă și cultură, dar și sănătate, Aradul trebuie să aibă și infrastructură și căldură în calorifere și exemplele pot continua. Obligația noastră este ca împreună să găsim un echilibru între venituri și cheltuieli, iar la venituri să nu exagerăm, să împovărăm oamenii cu plăți, iar la chetuieli să fim cât se poate de echitabili față de ceilalți.”

Edilul a insistat din nou pe faptul că cifrele din buget reprezintă doar o previziune, iar începând cu luna iunie bugetul poate fi rectificat. Iar în ceea ce priveşte Filarmonica, Călin Bibarţ a precizat (repetat) că „mai există şi alte surse de finanţare”. Nu le-a detaliat, dar a promis că va reveni asupra subiectului – probabil într-o conferinţă de presă – în următoarele zile.

Intervenţii extra-Filarmonică
Două intervenţii am mai consemnat la dezbaterea publică pe tema bugetului. Samuel Caba, președintele Asociației pentru Reformă Civică și Democrație, a reiterat importanţa găsirii unei soluţii financiare „pentru ca Filarmonica să rămână funcţională”, dar a vorbit şi despre importanţa sprijinirii domeniului HoReCa, a mediului de afaceri local şi a transportului ecologic. Samuel Caba a mai solicitat municipalităţii includerea în bugetul pe 2021 a unei sume de bani pentru achiziţionarea Teatrului Vechi.

Ultima luare de cuvânt i-a aparţinut lui Rareş Giurgiu, din partea Consiliului Judeţean al Elevilor Arad. El a fost interesat de subiectul burselor şcolare, dorind să afle dacă există o estimare a sumei finale destinate burselor şi a numărului de elevi care vor beneficia de acest burse.