Au concertat în nenumărate rânduri la Ateneul Român, dar și în Bordeaux şi Ecomusee de Marqueze de Sabres – Franța (chiar de Paşti, în 2019), Pecs – Ungaria, Kiel sau Hamburg – Germania, Tabor – Cehia și chiar în Beijing – China. În cei 18 ani de activitate – pe care îi vor împlini în luna iulie 2020, membrii formației profesioniste Lupus Dacus au trecut printr-o schimbare de gen muzical, plecând de la etno-jazz și ajungând, în momentul de față, la muzica veche, medievală și tradițională, pe care o interpretează la cel mai înalt nivel, într-o manieră proprie.
Din formație fac parte Andrei Moț (voce, toacă, tulnic, tilincă, djembe, conga, tumba, bongos, darbuka, ido drum, chimes, handpan, cinele, gong, cowbell, jam block, koschi chimes, cobză, tobe), prof.Marcel Sâpcu (clarinet, cimpoi medieval, tulnic, tilincă, bucium, fluiere ciobănești, blockflote de diferite tonalităţi, caval, voce), prof.Cristian Sâpcu (fagot, duduk armenesc, chitară bass, tapan, voce) şi Petri Turcu (chitară acustică și chitară electrică). Andrei Moț este și managerul acestui proiect, omul care se ocupă de concerte, imagine și promovare.
În țară, formația a concertat la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, Sighetu Marmaţiei, Castelul Bran, Braşov, Cetatea Făgăraş, Sighişoara (ani la rând cap de afiş al festivalului medieval), Castelul Corvinilor, Bastionul Theresia din Timişoara, Moara Vlasiei, Sibiu, Mediaş, Mogoşoaia, Casino-ul din Sinaia, Moneasa, Cetatea Ineu, Ploieşti, Cetatea Băniei – Craiova, Cetatea Severinului, Caransebeş, Cetatea de Scaun a Moldovei – Suceava, Cetatea Neamţu’, Casa de Cultură „Ion Creangă” din Humuleşti – Târgu Neamţ, Cetatea Oradiei, Muzeul Satului din Baia Mare, Mănăstirea Bizere din Frumuşeni, Castelul Cernovics din Macea, Iaşi, Cetatea Feldioara, Bistriţa, Ghimbav etc.
Invitați la Ateneu
Probabil concertele cu care se mândresc cel mai mult sunt cele de la Ateneul Român, pe scena căruia au urcat de câteva ori, fiind de altfel singura formație de muzică medievală din România invitată să cânte acolo. La împlinirea a 15 ani de carieră, în 19 noiembrie 2017, au susţinut două concerte cu sala plină în aceeaşi zi, în superbul Ateneu Român.
După apariția formației Lupus Dacus, a fost înființată și Asociația pentru Promovarea Istoriei şi Artei Medievale-Lupus Dacus, care îl are ca președinte pe Andrei Moț. Așadar, artiștii nu doar cântă, ci se ocupă și de alte minunății: organizarea de festivaluri istorice în toată țara, expoziții de obiecte specifice evului mediu, ateliere de artă medievală, dar și un proiect medieval-simfonic.
Muzică medieval simfonică
Proiectul Lupus Dacus Simfonic este unic în țară și al doilea în Europa, reunind muzicieni ai Operei Naționale Române din Timișoara și ai Filarmonicii „Banatul” din același oraș, avându-i în centru pe cei din Lupus Dacus. “Ne-am încumetat să orchestrăm o parte din piesele noastre cele mai frumoase, ajutați de prof.univ. Dumitru Sâpcu și lect.univ. dr. Cosmin Hărșian, pe care le cântăm la evenimente speciale alături de muzicienii celor două instituții de cultură timişorene”, spune Andrei Moț. În cadrul Lupus Dacus Simfonic, arădenii au colaborat cu dirijorii Cezar Verlan (dirijor secund al Corului Național de Cameră „Madrigal-Marin Contantin” din București) și lect. univ. dr. Cosmin Hărșian (Facultatea de Muzică din Timișoara, profesor asociat și dirijor în Norvegia).
Astfel s-a născut şi albumul Lupus Dacus Simfonic – RÂZVRĂTIŢII.
„Cu pasiune și nesaț”
În ceea ce privește colecția de instrumente muzicale, care cuprinde în jur de 200 de piese, Andrei spune că le-a adunat „cu mare pasiune și nesaț din toate colţurile lumii”: instrumente de suflat: clarinet, fagot, saxofoane alto, soprano, tenor, cimpoaie medievale şi cimpoi românesc, fluiere ciobănești/pastorale din lemn, metal sau os, ney turcesc, nai, ocarine, cavale, duduk armenesc, tulnic sau tilinci, bucium; instrumente membranofone și de percuție – tobe, cinele și clopote, handpan, tapan, cajon sau djembe, conga, tumba, bongos, ido drum, chimes, koshi chimes, toba de mână; instrumente cu coarde – chitare bass, electrice și acustice, viori, hurdy/gurdy,cobze şi saz. „Avem, de asemenea, o tobă unică în peisajul muzical românesc, făcută de un meșter din Germania. E unică pentru că are diametrul de 160 de centimetri şi un sunet grav, „basso profondo”, spune Andrei Moț.
Expoziție și ateliere
Colecția nu se oprește doar la instrumente muzicale, ci și la exponate specifice evului mediu – peste 1.200 de exponate: săbii, spade, pumnale, halebarde, sulițe, arcuri, coifuri, scuturi, cămăși şi glugi/cagule de zale, platoșe cu spate, pulpare și fustanelă, tunuri Culverin de secol XVI, tunuri de asalt, dispozitive de tortură şi multe obiecte originale din filmele Dacii (1967), Mihai Viteazul (1971) şi Nemuritorii (1974), regizate de Sergiu Nicolaescu.
Expoziția celor de la Lupus Dacus, numită „Medievalum”, poate fi văzută și în Arad, în al doilea weekend al lunii septembrie, anul acesta, la Festivalul Medieval Aradul la Anul 1000, ediţia a III – a. Și pe lângă expoziție, Asociația pentru Promovarea Istoriei şi Artei Medievale-Lupus Dacus organizează, acolo unde este invitată, și ateliere de muzică medievală, de gastronomie tradițională și medievală, percuție, ateliere de tir cu arcuri tradiționale, de lupte cavalereşti sau de dansuri medievale.
Peste alți 18 ani
L-am întrebat pe Andrei Moț cum vede povestea Lupus Dacus peste vreo 18 ani, prin anul 2038. Iar răspunsul nu ne-a dezamăgit: „Cu fiecare an ce trece, ne dorim să fim mai buni, să ne dezvoltăm, investim timp și bani, creativitate și energie pentru ca visul nostru să fie un produs cultural foarte bun. Anul acesta, Lupus Dacus împlinește 18 ani. Peste alți 18 ani, Lupus Dacus trebuie să rămână același grup care nu face compromisuri și care promovează muzica veche. Cu siguranță că în 2038 vom avea părul alb, dar aceeași plăcere de a cânta. Iar repertoriul, colecțiile de instrumente muzicale, arme, veșminte și dispozitive de tortură vor crește continuu, pentru că e greu să oprești ceva ce faci cu o pasiune nebună”.
Le dorim viață lungă și la fel de frumoasă ca până acum!
Trimite articolul
Xdar de cand cu cizme?
Profesionalism,daruire,cautare,toate invesmintate in bucuria de a cinta si cauta documente de muzica veche. LA MULTI ANI !!!
-
Mulțumim, Stimata Doamna!
-
Multimim, stimata doamna Silvia Demian!
Adevărat nume cu rezonanta pur medievala! Au legătură cu evul mediu precum GHITZA al nostru cu alienii!!! Jalnic tovarăși… Mereti pa Mureș cu prima viitura!
-
Multumim Teo. Ești foarte inteligent și amabil.
Aș vrea să îți explic de ce acest nume pentru o trupă care cântă muzică tradițională românească (și medievală) dar simt că nu are rost.