De la declanşarea crizei financiare mondiale, în septembrie 2009, arădenii au început să adune tot mai multe restanţe. Dacă până în 2009 cei ce au decis să se împrumute în lei sau valută erau cu plăţile la zi, restanţele fiind de ordinul zecilor de milioane, iată că acum situaţia este total schimbată. Restanţele au ajuns la sute de milioane de lei, iar arădenii par să aibă probleme din ce în ce mai mari cu plata creditelor.
Furtuna financiară care a lovit întreaga planetă face încă ravagii. Deşi treptat, treptat la nivel de ţări şi judeţe s-a reuşit o ieşire din recesiune, nu acelaşi lucru se poate spune despre firme şi populaţie. Valoarea tot mai mare a datoriilor, de la o lună la alta, arată în mod clar că recesiunea e departe de a-şi fi spus ultimul cuvânt, iar revenirea la situaţia din anii 2007, 2008 este un doar un vis.
Pe de altă parte, cei care au reuşit să treacă prin această perioadă fără credite şi datorii, se gândesc cu teamă la o nouă posibilă criză, fapt indicat de tendinţa evident ascendentă a economiilor arădenilor.
Indicatorii economici în profil teritorial arătau, în 2008, o educaţie financiară exemplară a arădenilor, fie ei persoane fizice sau agenţi economici. Creditele accesate păreau a nu fi o corvoadă, iar datornicii îşi plăteau ratele constant, la termene, fără a ajunge restanţieri – cumulat, restanţele la creditele în lei şi valută ajungeau la doar 54 milioane lei, adică puţin peste 1,5 procente din suma totală împrumutată.
Situaţia s-a schimbat dramatic atunci când, în septembrie 2009, a fost anunţat oficial începutul crizei financiare mondiale. Restanţele au crescut într-un ritm înspăimântător, ajungând, de la cele câteva milioane în 2008, să depăşească 150 de milioane de lei. Creşterea restanţelor a venit în paralel cu scăderea valorii creditelor, iar din acel moment creditarea a fost frânată brusc şi a început să repornească doar în acest an, însă cu paşi timizi.
Evoluţii rapide
Cei patru ani ai crizei financiare au făcut ca restanţele în lei, potrivit datelor Băncii Naţionale a României, să crească cu peste 275 de procente, adică de aproximativ două ori şi jumătate. La creditele în valută, plata ratelor a devenit şi mai grea, arădenii având restanţe tot mai mari. Astfel că, în septembrie 2012, faţă de septembrie 2009, ratele în valută erau de aproape patru ori mai mari. În toată această perioadă, valoarea creditelor a coborât uşor. Doar mai apoi, în mod special în lunile din acest an, a început să crească, semn că instituţiile bancare au reluat creditarea.
Economii şi depozite
Arădenii care nu au avut probleme financiare şi au reuşit să treacă peste această perioadă fără a fi nevoiţi să se împrumute, au ales să nu mai facă investiţii, ci să îşi păstreze economiile în conturi. Dacă până la declanşarea crizei majoritatea celor ce aveau economii le investeau prin cumpărarea de terenuri sau case, acum ei preferă să îi ţină în conturi, în mod special în valută. În cifre, economiile arădenilor au crescut cu 25 procente în cazul monedei naţionale şi cu peste 45% în cazul valutei.
Citiți principiile noastre de moderare aici!