JURNAL ARĂDEAN. Domnule primar, aţi câştigat al treilea mandat în fruntea Aradului. Totuşi, primele declaraţii indicau o nemulţumire a dvs. legată de procentul pe care l-aţi obţinut la alegerile din 10 iunie. De ce sunteţi nemulţumit, în condiţiile în care aproape jumătate din alegătorii prezenţi la vot au pus ştampila pe numele dvs.?
GHEORGHE FALCĂ. În primul rând aş dori să le mulţumesc celor care au votat, indiferent cu cine. Participarea la vot e un exerciţiu necesar democraţiei, fără de care noi, politicienii care dorim să facem politică democratică, nu am putea exista. Nemulţumirea mea faţă de vot e legată tocmai de diferenţierea clară pe care o fac între politică democratică şi populism. Înţeleg foarte bine importanţa votului politic al acestor alegeri, vot care a sancţionat măsurile guvernamentale de austeritate inabil explicate. Votul a mers către candidaţi care promiteau populist scăderea TVA la alimente, ori creşterea salariilor şi pensiilor. Cetăţenii au părut să uite că e cel puţin hazardat să promiţi asemenea lucruri din postura de candidat local şi, în acelaşi timp, au uitat să fie atenţi la fapte.
Faptele erau evidente, iar amploarea votului exclusiv politic ne-a luat prin surprindere. Nu ne aşteptam ca, într-un oraş cu creştere economică substanţială în ultimii doi ani, cu investiţii atrase în 2011 mai mari decât cele atrase de Timişoara, de pildă, cu dovezi incontestabile de creştere a nivelului de confort urban, cu o centură în regim de autostradă, să aibă o pondere atât de mare votul care a sancţionat măsurile de austeritate. Şi totuşi, acest lucru s-a întâmplat – din fericire, într-o proporţie mai mică decât în alte zone.
Va fi, aşa cum se anunţă, cel mai greu dintre mandate, pentru ca nu veţi mai beneficia de majoritatea liniştitoare de care aţi avut parte în cele două mandate anterioare. Cum credeţi că veţi face faţă provocării unui Consiliu Local care să nu vă sprijine?
GHEORGHE FALCĂ. Ţin să vă reamintesc că nici primul meu mandat, dintre 2004-2008, nu a fost confortabil din acest punct de vedere. Şi, totuşi, nu putem spune că au fost ani de mari bătălii politice locale sau, mai grav, ani de stagnare pentru oraş. Lucrurile au mers înainte şi atunci, după cum vor fi puse în mişcare şi acum.
Alianţele sunt uşor de realizat atunci când ai în vedere binele comun şi bunul mers al oraşului. Şi, totodată, o astfel de configurare a consiliilor evidenţiază mult mai bine orice poziţionare, pro sau contra intereselor cetăţenilor, a fiecărui consilier. Fără o majoritate „liniştitoare”, cum o numiţi dumneavoastră, un consilier va avea mai multe explicaţii de dat cetăţenilor atunci când votează împotriva proiectelor de dezvoltare ale municipiului şi ale judeţului.
Avem exemplul podului Pecica-Secusigiu, unde s-au sistat lucrările pe perioada depunerii icrelor la unele specii de peşti din Mureş, de parcă picioarele viitorului pod ar fi singurul loc de pe întreg parcursul râului în care peştii se pot înmulţi. Este doar un exemplu pe care l-am dat şi la care Prefectura Arad trebuie să le răspundă cetăţenilor, pentru că prefectul este responsabil de oprirea lucrărilor. După cum consilierii care au votat împotriva lucrărilor de modernizare a CET Arad vor trebui să-şi susţină mult mai atent punctul de vedere. Şi tot consilierii din tabăra puterii guvernamentale vor fi nevoiţi să explice de ce guvernul pe care îl susţin a oprit lucrările la pasajele peste căile ferate Arad-Bucureşti, respectiv Arad-Curtici.
Negocierile v-ar putea aduce, în CLM, majoritatea simplă de care aveţi nevoie la mai toate proiectele (cele mai multe dintre ele au ca iniţiatori Primăria). Care e stadiul negocierilor, cu cine sunteţi dispus să purtaţi discuţii, cine credeţi că e dispus să joace în tabăra, haideţi să o numim, a Opoziţiei, privită din punct de vedere al celor care conduc destinele în Capitală şi cine credeţi că e dispus să trădeze?
GHEORGHE FALCĂ. Am iniţiat negocieri cu UDMR şi Partidul Poporului. Nu e vorba de a juca într-o tabără sau alta, ci de a alege să serveşti binele comunităţii. Partizanatele sunt trecătoare, în vreme ce angrenarea în proiecte comune, benefice oraşului, sudează mult mai bine relaţiile de colaborare.
De trădare a avut parte, în aceste luni, cel mai mult, PDL. Nu vă e teamă că „flagelul” va ajunge şi la nivel local şi veţi rămâne tot mai singur?
GHEORGHE FALCĂ. Nu. Teama nu face parte din vocabularul meu politic, cu atât mai puţin din crezul meu, unul care conţine şi angajamentul curajului de a lua decizii. Suntem într-un moment de evaluare şi reconstrucţie a dreptei în care oricine are îndoieli şi ezitări e de preferat să şi le exprime limpede, chiar dacă acest lucru înseamnă demisia din partid. Repet, aşadar: nu mi-e teamă, sunt realist. Şi mă ghidez după îndemnul evanghelic: Nu te teme! Îndrăzneşte!
Totuşi, ce mesaj aveţi pentru arădenii care nu v-au votat şi ce speranţe le daţi arădenilor care v-au votat dar care se tem acum că, fără sprijinul Guvernului, capitolul reuşite şi investiţii va fi tot mai „subţire” în Arad?
GHEORGHE FALCĂ. Mesajul e simplu: îi îndemn pe cetăţeni să fie atenţi şi să-i urmărească în continuare pe cei pe care i-au votat, chiar dacă nu au ieşit învingători. Noi, cei de la Mişcarea Creştin-Liberală, suntem deschişi ideilor noi, am demonstrat acest lucru prin proiectul 3 pentru Arad şi chiar invit cetăţenii să susţină critic proiectele celor trei noi consilieri din societatea civilă, ca şi ale întregii echipe MC-L.
Totodată, îi invit pe cei care au votat preponderent politic să fie la fel de intransigenţi cu cei care, după ce au promis creşteri de salarii şi pensii, reduceri de TVA la alimente, se ocupă azi de muşamalizarea unor scandaluri de plagiat, de minimalizarea unor probleme de incompatibilitate dovedite în mod definitiv ori de demiterea unor oameni competenţi precum cei aflaţi la conducerea Institutului Cultural Român. Să-i urmărească atent şi critic pe cei care au promis prosperitate dar au reuşit o gravă devalorizare a leului, cei care au promis cel mai cinstit guvern dar încearcă să scape de rigorile legii pe un politician condamnat definitiv şi irevocabil.
Chiar dacă e legat doar indirect de alegerile din Arad, totuşi se impune şi o întrebare de actualitate politică naţională. Cum vedeţi redresarea PDL? Sunteţi de acord cu alegerile din 30 iunie, pe cine aţi vota şi care e viitorul MCL Arad?
GHEORGHE FALCĂ. După cum ştiţi, am fost împotriva organizării alegerilor interne în 30 iunie. Opţiunea mea nu a întrunit majoritatea, însă, de vreme ce s-a luat o decizie, cred că ar fi neproductiv pentru proiectul de construcţie a unei mari mişcări de centru-dreapta să pornim la drum printr-o dispută internă. Eu sunt convins că, oricine ar fi la conducerea PDL, evoluţia acestui partid va fi legată de noua mişcare de centru-dreapta, care se va baza pe valorile creştine şi liberale. Avem aici, la Arad, un posibil model de succes pentru o asemenea mişcare la nivel naţional. Aici, la Arad, am realizat o alianţă a mai multor forţe politice, cărora le-am adăugat competenţa şi prospeţimea unor candidaţi provenind din rândul societăţii civile. Adaptând ceea ce trebuie adaptat, adunând la un loc şi mai multe forţe de centru-dreapta, ONG-uri, personalităţi şi excelenţi profesionişti, cred că putem crea o structură politică de succes, cu performanţă electorală şi, mai important, cu performanţă în administrarea ţării.
Ultimele evoluţii ale guvernării uniunii socialiste ne arată că România are mare nevoie de o asemenea ofertă politică, care să angajeze doctrina de centru dreapta, valorile dreptei, liberale şi creştine, şi să aducă oameni noi şi competenţi la conducere.
Haideţi să trecem şi la … armată. Referitor la scandalul listei secrete de ofiţeri avansaţi cu rapiditate şi, spun unii, fără justificare de Ministerul Apărării, figuraţi şi dumneavoastră acolo, cu gradul de maior. Cum aşa şi în ce fel vă afectează acest scandal?
GHEORGHE FALCĂ. Aş vrea să fac mai întâi o precizare: nu am fost avansat de la gradul de caporal direct la gradul de maior. Am parcurs treptele în mod natural, iar justificarea se află în chiar legislaţia după care funcţionează regimul avansărilor în Armata Română. De la sergent (nu caporal), după satisfacerea stagiului cu termen redus, apoi sublocotenent (sau locotenent), după terminarea facultăţii, şi tot aşa, grad după grad şi în urma unor concentrări periodice la care am luat parte. Iar acest regim al avansării în grad nu a funcţionat doar în cazul meu, el acoperă totalitatea persoanelor cu funcţii de decizie din administraţie. Doar reaua-voinţă i-a împiedicat pe jurnaliştii de la Antena 3 să publice şi numele primarilor PSD, de pildă, avansaţi în grad. Pentru că au dorit să transforme în scandal un fapt care are perfectă acoperire legală. Oricum, ca să vă răspund la întrebare, nu mă afectează absolut deloc. Şi nici nu pot renunţa la gradul de maior, urmând exemplul strălucit al premierului Ponta, care, acuzat cu probe grele de plagiat, s-a arătat dispus să renunţe rapid la titlul de doctor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!