ARAD. Temerile conducerii Consiliului Judeţean Arad (CJA), temeri pe care le-am arătat într-un material prezentat atât în Jurnal arădean, cât şi pe www.aradon.ro, s-au adeverit: Guvernul ne-a „faultat” rău la buget. Şi nu doar pe noi, ci pe toate judeţele care produc. Asta în detrimentul judeţelor sărace, obişnuite să stea la mâna Guvernului. Bugetul CJA din 2015 va fi cu peste 20 de milioane de lei, respectiv cu vreo 5 milioane de euro, mai mic decât bugetul anului trecut.
„Prin această lege a bugetului a fost oprită dezvoltarea judeţului Arad. De exemplu, cu acei bani puteam construi din fonduri proprii două secţii noi la Spitalul Judeţean Arad, una de Pediatrie şi una de Infecţioase”, a spus Nicolae Ioţcu, preşedintele CJA. Referitor la noua lege a bugetului, una care vine ca şi derogare de la legea finanţelor publice, Ioţcu spune că este o haiducie.
„Această lege ia de la cei care produc şi dă la cei care nu produc, care nu fac nimic”, crede Ioţcu. Totodată, la modul în care a fost gândită, legea bugetului este una dintre cele mai inechitabile legi promulgate vreodată. Diferenţe uriaşe de sume care intră doar în conturile unor judeţe, pe baza unor formule de calcul prost gândite, care avantajează nemunca, toate acestea se întâlnesc la tot pasul în noul buget naţional, spune preşedintele CJA. Să o luăm cu începutul şi să arătăm cele mai importante chestiuni pe care le precizează legea bugetului: o comună trebuie să aibă un buget minim de 1,5 milioane de lei, un oraş 6 milioane de lei, un municipiu 20 de milioane de lei, un municipiu reşedinţă de judeţ 50 de milioane de lei şi un judeţ 80 de milioane de lei. Dacă unităţile administrativ-teritoriale nu îşi pot aduna bugetul din fonduri proprii, atunci vor primi bani prin legea bugetului. Însă dacă unitatea îşi adună bugetul din fonduri proprii, aceasta nu va primi niciun leu de la stat. Şi, ca atare, marea majoritate a localităţilor din Arad nu vor primi bani prin buget. De ce? Producem foarte mult. Şi pentru asta suntem taxaţi, spun mai marii CJA: nu primim fonduri. Singurele localităţi din Arad care primesc fonduri sunt cele foarte mici şi cu venituri mici. Şi ce este foarte trist este reprezentat de faptul că fondurile pleacă spre localităţile mici, care nu au nicio perspectivă.
Practic, potrivit acestei legi, bugetele se calculează astfel: fiecare judeţ primeşte un procent de 18,5 la sută din încasările realizate în anul 2013. Din aceşti bani, fiecare localitate îşi primeşte partea ei până la concurenţa sumei minime, adică până la 1,5 milioane de lei pentru comune, 6 milioane pentru oraşe şi aşa mai departe. Dacă procentul de 18,5 la sută nu acoperă necesarul, atunci încep să fie împărţite şi fondurile din cota de TVA aferentă fiecărui judeţ. Dacă nici aşa nu se acoperă necesarul total pentru bugetele minime, atunci intervine statul, care oferă diferenţa de bani pentru ca fiecare comună să aibă un buget de 1,5 milioane, fiecare oraş să aibă 6 milioane sau fiecare consiliu judeţean să aibă 80 de milioane.
Egalitate peste tot
Să trecem, însă, la exemple concrete. Guvernul vrea egalitate la bani în toată ţara. Însă dorinţa Guvernului se traduce prin alocarea de fonduri uriaşe pentru judeţele sărace şi lipsa totală de fonduri pentru judeţele care pot să producă bani. Potrivit legii publicate în Monitorul Oficial, judeţul Arad îşi va putea acoperi bugetele numai din procentajul de 18,5 la sută. Însă, nu toate localităţile vor primi fonduri. Numai 55 de unităţi administrativ teritoriale vor urma să primească bani, restul urmând să se descurce cu încasările proprii. Şi asta pentru că au atins nivelul minim de buget. Cele mai mari sume le vor încasa comuna Şiştarovăţ, un sătuc din Arad care are vreo 300 de locuitori. Aproape 1,3 milioane de lei va primi această localitate, lucru ce înseamnă că bugetul comunei pe un an de zile este de vreo 200.000 de lei. Pleşcuţa şi Peregu Mare primesc din nou sume iportante, de aproape 1,1 milioane de lei. În schimb, Secusigiu, o comună care are 6.000 de oameni, primeşte 340.000 de lei, iar Şiria, o comună în plină expansiune şi dezvoltare, nu primeşte absolut niciun leu. La fel ca alte peste 20 de localităţi din judeţul nostru.
Discrepanţe uriaşe
Nicolae Ioţcu spune că modul în care Guvernul a gândit bugetul pe acest an este de-a dreptul ilogic. „Comune mici, cu câteva sute de locuitori, primesc sume exorbitante, în timp ce localităţi mari, cu cheltuieli mari, au fost sărite din schemă. Este aberant să aloci bani mulţi unor localităţi mici, în timp ce Beliu, Gurahonţ sau Sebiş primesc sume derizorii sau nu primesc bani deloc, cum este cazul Sebişului. Asta în condiţiile în care localităţile menţionate mai sus trebuie să aibă grijă de licee, de Servicii de Evidenţă a Populaţiei sau, cum e cazul Sebişului, să întreţină din fonduri proprii un spital. Nu este echitabil. Nu se mai poate face nicio strategie de dezvoltare a judeţului, comunele nu mai pot investi pentru dezvoltare. Dacă până acum se vorbea despre aşa-zişii baroni locali care împart sumele cum vor ei, o declaraţie aberantă, acum a rămas, cu adevărat, un singur baron: Liviu Dragnea”, a acuzat Ioţcu.
Acesta a lansat şi un atac asupra parlamentarilor care au adoptat legea bugetului: „Parlamentarii care au votat legea ar trebui să îşi ceară scuze arădenilor că au ajuns să îi reprezinte. Tot judeţul este pus pe butuci în anul 2015. Şi trebuie să ţinem cont de faptul că sănătatea şi drumurile nu au culoare politică”.
Banii merg spre alţii
După cum am specificat deja, judeţul Arad va reuşi să îşi acopere bugetele minimale numai din cota de 18,5 la sută din impozit. Ca atare, cota noastră din TVA va merge… la Centru. Guvernul nu ne alocă nici măcar un leu din această cotă pentru că reuşim să ne descurcăm cu ce avem. Dar unde merg banii noştri? Bineînţeles că în judeţele sărace. De exemplu, Ialomiţa, care din toţi banii pe care a reuşit să îi adune, cu tot cu cota de TVA, nu poate să îşi acopere cheltuielile, mai primeşte de la stat aproape 90 de milioane de lei. Parte din aceste fonduri sunt banii noştri, pe care nu îi mai primim. Vecinii noştri din est, adică hunedorenii, primesc de la stat 55 de milioane de lei. Parte din aceste fonduri sunt, din nou, banii noştri. Şi lista poate continua mult şi bine. Pentru că, la nivel naţional, doar nouă judeţe îşi pot acoperi fondurile din cota de impozit de 18,5 la sută. Restul se folosesc de banii care, teoretic, ar trebui să ne revină nouă, localităţilor din judeţul Arad.
Fără bani pe drumuri
Vestea cea mai proastă pentru arădeni este că, din bugetul pe 2015, a dispărut anexa care se referea la întreţinerea şi repararea drumurilor judeţene şi comunale. „Prin această anexă, Consiliul Judeţean trimitea fonduri către primării pentru reparaţii ale şoselelor. Din nefericire, în acest an nu mai avem acea anexă, aşa că probabil că nu vor exista fonduri suficiente pentru reparaţii ale drumurilor”, a explicat preşedintele CJA.
Un buget de 5 la sută
Procentual vorbind, cea mai mare discrepanţă între bugetul pe care îl produce o comună şi diferenţa până la 1,5 milioane, cât trebuie să aibă, potrivit noii legi, se întâlneşte în comuna Bătrâna, din judeţul Hunedoara. Comuna are puţin peste… 100 de locuitori, dar legea-i lege. Bugetul estimat al Bătrânei este de… 80.000 de lei, cam 5 la sută din bugetul minim gândit de Guvern. Pentru a ajunge la cei 1,5 milioane de lei, Guvernul le-a mai dat 1.420.000 de lei.
Citiți principiile noastre de moderare aici!