De mult nu am văzut aşa ceva. Să se râdă în hohote, cu lacrimi. S-a întâmplat sâmbătă la Cinema Arta, acolo unde tinerii de la CitiZenit le-au adus arădenilor un film românesc altfel decât filmele cu care ne-am obişnuit. „Afacerea Est”, în regia lui Igor Cobileanski, i-a ţinut cu zâmbetul pe buze pe cei aproape 150 de arădeni care au fost dispuşi să iasă din casă pe o vreme de neieşit şi să plătească 10 lei bilet pentru a vedea 84 de minute de comedie românească cum de mult nu s-a mai pus pe peliculă. Şi atât de bine şi mult au intrat spectatorii în atmosfera când „kusturiciană”, când parcă de Ion Creangă, şi atât de mult s-a râs de hazul de necaz spus cu totul altfel decât până acum, încât s-a stat şi după film pentru o discuţie cu actorii principali, prezenţi la evenimentul de la Cinema Arta. Întrebările au curs, glumele protagoniştilor, care continuau parcă povestea filmului, la noi la Arad, şi nu în Moldova, s-au succedat tot cu zâmbetul pe buze, aşa că, în cele din urmă, coada de la autografe a încheiat o seară care a binedispus.

N-a mai fost vorba de un film negru, atât de obişnuit cinematografiei româneşti din ultimii ani, plin de înjurături şi mizerii, deşi tot despre mizerie, şi sărăcie, şi epocă postcomunistă greu de trăit şi greu de privit s-a vorbit şi în „Afacerea Est”. Dar pe un ton „hazliu rău”, cu „umor hâtru” şi cu actori despre a căror interpretare s-a spus deja că n-are nimic de a face cu împământenita comedie actuală unde personajele sunt fortaţe şi jocul exagerat.

Niţel despre film

Afacerea Est s-a dovedit a fi mai mult decât povestea inteligent spusă a unei prietenii dintre doi moldoveni, Marian (Constantin Pușcașu), un intelectual de provincie (prezent sâmbătă la Arad pentru a vorbi despre film şi regie), și Petro (Ion Săpdaru), un oportunist plin de idei. Călătoria lor nebunească în căutarea banilor necesari pentru a-și îndeplini visurile – Marian vrea să se căsătorească cu Veronica (Anne Marie Chertic), în timp ce Petro își dorește o macara pe care s-o închirieze – te ţine conectat la film. Parteneriatul lor de afaceri care eşuează mereu, personajele care le apar în cale, care mai de care mai colorate şi mai româneşti (politicianul, şoferul beţiv etc.), planul pe care îl pun la cale (să vândă un vagon de potcoave) şi doza de optimism care curge efectiv din toţi porii filmului, de la o situaţie dramatică, în fapt, la alta şi, insist, parcă desprinsă întrucâtva din filmele lui Kusturica, face să-ţi vină să recomanzi tuturor acest lungmetraj românesc. Acesta a fost şi sfatul actorilor prezenţi la Arad: „Dacă v-a plăcut filmul, recomandaţi-l prietenilor, dacă nu, duşmanilor”.