Potrivit BIHON.RO, începând cu data de 21.03.2020, nu veţi mai comunica niciun fel de informaţii referitoare la:
– numărul de teste COVID-19 efectuate
– numărul de persoane depistate pozitiv în urma testelor efectuate
– starea de sănătate a pacienţilor depistaţi pozitiv cu COVID-19”, se arată în document.
În cazul în care totuşi sunt întrebaţi ceva, prefecţii trebuie să precizeze că toate informaţiile sunt transmise doar de Grupul de Comunicare Strategică.
Singurele informații care vor putea fi transmise la nivel local sunt:
– măsurile pentru împiedicarea răspândirii și combaterii COVID-19
– identificarea și amenajarea unor noi locuri de carantină, fără a preciza locația acestora;
– primirea de material și echipament de protecție
– măsuri de ordine publică
Reamintim că începând de joi seara, harta cu informații live despre numărul cazurilor de coronavirus nu mai afișează și numărul cazurilor confirmate din fiecare județ.
Trimite articolul
XDe acu manipulare, dau ei ce cifre vor, sa vedeti ce creste nr de infestati, de morti, etc.
-
Dle sintem in stare de razboi! In timp de razboi se poate interzice si doliul (s-a facut asta in Al Doilea Razboi), incit sa nu demoralizeze populatia.
-
Nu suntem in stare de razboi.
Suntem in stare de urgenta.
-
-
pana si comunistii chinezi au informat populatia in legatura cu numarul cazurilor pe fiecare oras sau zona ! !! Italia,la fel,Spania,la fel…”democratii” astia ,au ales sa ne tina in nestiinta ca sa ne poata manipula mai usor…
-
demisia oficialitatilor aradene. sunt praf toti moldovenii ii cazati in arad?? nu va este rusine, prefectul demisia golanule, strigi la noi??? din banii nostrii iei salariul!
DECIZII
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2018/1993 A CONSILIULUI
din 11 decembrie 2018
privind mecanismul integrat al Uniunii pentru un răspuns politic la crize
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Decizia 2014/415/UE a Consiliului din 24 iunie 2014 privind modalitățile de punere în aplicare de
către Uniune a clauzei de solidaritate (
1
), în special articolul 9 alineatul (3),
întrucât:
(1) Prezenta decizie se referă la adaptarea mecanismului integrat al UE pentru un răspuns politic la situații de criză
(„IPCR”), aprobat de Consiliu la 25 iunie 2013 și menționat la articolul 1 alineatul (2) din Decizia 2014/415/UE.
IPCR ar trebui să permită coordonarea rapidă și răspunsul rapid la nivelul politic al Uniunii în cazul crizelor care
au un impact amplu sau o semnificație politică amplă, indiferent dacă originea lor se situează sau nu în interiorul
sau în afara Uniunii.
(2) IPCR ar trebui să susțină modalitățile de punere în aplicare a clauzei de solidaritate. După cum se admite în
Decizia 2014/415/UE, IPCR poate fi folosit înainte de invocarea clauzei de solidaritate și după eliminarea treptată
a răspunsului. Prin urmare, IPCR ar trebui conceput astfel încât să fie relevant atât în contextul invocării clauzei
de solidaritate, cât și în mod independent de aceasta.
(3) Mecanismul de răspuns la nivelul Uniunii ar trebui să îmbunătățească eficacitatea printr-o coordonare
consolidată, pe baza instrumentelor existente și respectând competențele instituțiilor, precum și competențele și
responsabilitățile statelor membre.
(4) IPCR ar trebui să îi fie încredințat Consiliului, în calitatea sa de instituție a Uniunii cu funcții de definire
a politicilor și de coordonare în temeiul articolului 16 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), întrucât
acest mecanism vizează coordonarea și la răspunsul la nivelul politic al Uniunii. În conformitate cu articolul 222
alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Consiliul este instituția în cadrul căreia
are loc coordonarea pentru punerea în aplicare a clauzei de solidaritate de către Uniune și de către statele
membre în temeiul articolului 1 alineatul (2) din Decizia 2014/415/UE.
(5) Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană (Coreper),
instituit prin articolul 240 din TFUE, este responsabil, în temeiul TUE și TFUE, precum și al Regulamentului de
procedură al Consiliului, de pregătirea lucrărilor tuturor reuniunilor Consiliului și de asigurarea coerenței
politicilor și acțiunilor Uniunii.
Responsabilitatea Coreperului pentru toate domeniile de politică ale Uniunii și combinația dintre rapiditatea
acestuia și angajamentul politic la nivel înalt plasează Coreperul în centrul activității IPCR desfășurate în interiorul
Consiliului. Dată fiind responsabilitatea politică generală a Președinției în timpul fiecărui mandat, procesul IPCR
ar trebui condus de Președinție la nivelul Coreperului.
(6) Comitetul permanent pentru cooperarea operațională în materie de securitate internă, instituit în temeiul
articolului 71 din TFUE, se asigură că la nivelul Uniunii este promovată și consolidată cooperarea operațională în
materie de securitate internă. Fără a aduce atingere articolului 240, acesta promovează coordonarea acțiunii
autorităților competente ale statelor membre.
(7) Comitetul politic și de securitate (COPS), instituit în temeiul articolului 38 din TUE, urmărește situația internațională în domeniile care țin de politica externă și de securitate comună (PESC) și contribuie la definirea
politicilor, emițând avize adresate Consiliului, fără a aduce atingere rolului Coreperului. În cazul unei crize cu
evoluții în domeniile care fac obiectul PESC, este necesară coordonarea strânsă între președintele Coreperului și
președintele COPS.
L 320/28 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 17.12.2018
(
1
) JO L 192, 1.7.2014, p. 53.
(8) Comisia, în calitatea sa de instituție care promovează interesul general al Uniunii și ia inițiativele corespunzătoare
în acest scop, asigurând aplicarea tratatelor precum și a măsurilor adoptate de instituții în temeiul articolului 17
din TUE, are un rol-cheie în participarea la IPCR.
(9) Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR) și Serviciul European de
Acțiune Externă (SEAE) dispun de structuri cu competență militară sau în domeniul culegerii de informații,
precum și de rețeaua de delegații care pot să contribuie la răspunsul dat în cazul crizelor cu o dimensiune
externă. În funcție de criză, alte structuri și agenții ale Uniunii din domeniul PESC sau al politicii de securitate și
apărare comune ar trebui să ofere, după caz, contribuții în conformitate cu dispozițiile relevante din dreptul
Uniunii.
(10) Fiecare criză poate avea caracteristici diferite, care impun o gestionare adecvată în cadrul Consiliului. IPCR este
astfel conceput încât să aibă un caracter flexibil și gradual, permițând ca implicarea la nivel politic și sprijinul
necesar să fie adaptate necesităților legate de criză. Flexibilitatea este obținută prin cele două moduri de activare,
și anume schimbul de informații sau activarea integrală, precum și prin posibilități de implicare a actorilor
relevanți. Caracterul gradual se referă la nivelul la care se ia decizia politică.
(11) Comisia și ÎR au contribuit în mod activ la conturarea și crearea IPCR în 2013. De la instituirea IPCR, Comisia și
ÎR au decis în mod consecvent să sprijine IPCR și și-au menținut angajamentul de a contribui la punerea în
aplicare a acestuia. Contribuția Comisiei și a ÎR la IPCR ar trebui, de asemenea, să fie inclusă în prezenta decizie,
ținând seama pe deplin de competențele Comisiei și de cele ale ÎR.
(12) IPCR a fost utilizat pe scară largă pentru a sprijini schimbul de informații privind crize complexe (pagini de
monitorizare privind Siria/Irakul, Yemenul, Ebola, Ucraina, Nepalul etc.), comunicarea în situații de criză (bune
practici și strategii de comunicare), asistența umanitară și combaterea terorismului. A fost activat pentru prima
oară în octombrie 2015, pentru criza refugiaților și a migrației. De la activarea sa, a fost esențial în monitorizarea
și sprijinirea răspunsului la crize, informând Coreperul, Consiliul și Consiliul European. IPCR a fost utilizat și
pentru a desfășura exerciții de reacție a Uniunii la crize majore cauzate de atacuri cibernetice, dezastre naturale
sau amenințări hibride.
(13) Procedurile standard de operare ale IPCR (PSO IPCR), deja existente în cadrul IPCR actual și prezentate detaliat
într-un document separat, ar trebui dezvoltate în continuare și actualizate după cum este necesar, pentru
a identifica în mod clar procedurile, precum și acțiunile preconizate din partea fiecărui actor din procesul IPCR.
(14) Procedurile standard de operare pentru analiza și conștientizarea integrată a situației („ISAA”) elaborate, în
concordanță cu PSO IPCR, de către Comisie și SEAE în cadrul rolurilor și responsabilităților lor respective, ar
trebui în special să prezinte în detaliu modul de funcționare a elaborării de ISAA și modalitățile de a integra
informațiile furnizate de statele membre. În elaborarea de ISAA va fi crucial să se exploateze pe deplin sinergiile
potențiale dintre părțile interesate și mijloacele, structurile și capacitățile existente la nivelul Uniunii, să se evite
duplicarea structurilor existente și crearea de noi structuri permanente.
(15) A fost instituită o rețea informală a persoanelor responsabile cu comunicarea în situații de criză a IPCR (RCC),
formată din experți în materie de comunicare din statele membre și din organismele relevante ale Uniunii, pentru
a contribui la pregătire, în special prin schimbul de bune practici și lecțiile identificate.
(16) În conformitate cu articolul 346 alineatul (1) litera (a) din TFUE, niciun stat membru nu are obligația de a furniza
informații a căror divulgare o consideră contrară intereselor sale esențiale în materie de siguranță. Orice
informație clasificată este tratată în conformitate cu Decizia 2013/488/UE a Consiliului (
1
),
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Obiectul și domeniul de aplicare
(1) Prezenta decizie instituie mecanismul integrat al UE pentru un răspuns politic la situații de criză („IPCR”). IPCR
permite coordonarea rapidă și răspunsul rapid la nivelul politic al Uniunii în cazul crizelor care au un impact amplu sau
o semnificație politică amplă, indiferent dacă originea lor se situează în interiorul sau în afara Uniunii.
17.12.2018 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 320/29
(
1
) Decizia 2013/488/UE a Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate
(JO L 274, 15.10.2013, p. 1).
(2) IPCR pune la dispoziția Consiliului instrumentele și flexibilitatea necesare pentru a decide cu privire la gestionarea
răspunsului Uniunii, inclusiv prin consultări rapide și posibile propuneri de acțiune. Controlul politic și direcția
strategică pentru toate etapele procesului IPCR se realizează sub conducerea președinției Consiliului, cu respectarea
deplină a competențelor Comisiei și ale ÎR.
(3) IPCR reprezintă un set unic de mecanisme care vizează oferirea unui răspuns la nivelul politic al Uniunii la crize,
într-un mod coerent, eficient și rapid. IPCR este utilizat de Consiliu pentru a efectua coordonarea la nivel politic
a răspunsului la invocarea clauzei de solidaritate, astfel cum se prevede la articolul 1 alineatul (2) din Decizia
2014/415/UE în temeiul articolului 222 alineatul (3) din TFUE.
(4) Acest mecanism nu înlocuiește și nu dublează mecanismele sau măsurile existente ale Uniunii.
Articolul 2
Arhitectura IPCR
(1) IPCR are două moduri de activare, asupra cărora decide Președinția, în funcție de gravitatea crizei și de nevoile
răspunsului:
(a) modul „schimb de informații”, care servește la stabilirea unei imagini clare a situației și la pregătirea terenului pentru
o posibilă activare integrală;
(b) modul „activare integrală”, care implică pregătirea măsurilor de răspuns.
(2) IPCR cuprinde elemente de sprijin, esențiale pentru a asigura un proces decizional informat în cadrul Consiliului și
o coordonare politică eficace la nivelul Uniunii. Elementele de sprijin sunt următoarele:
(a) mase rotunde informale convocate de Președinție, beneficiind de sprijin și consiliere din partea Secretariatului
General al Consiliului (SGC), astfel cum se menționează la articolul 7;
(b) capacitatea de sprijin pentru analiza și conștientizarea integrată a situației („ISAA”) elaborată de serviciile Comisiei și
de SEAE, în cadrul rolurilor și responsabilităților lor respective, astfel cum se menționează la articolul 8;
(c) o platformă web deținută de Consiliu, dedicată acestui scop și protejată, care să faciliteze schimbul rapid de
informații, astfel cum se menționează la articolul 9; și
(d) un punct central de contact 24/7 la nivelul Uniunii cu autoritățile competente ale statelor membre și cu alte părți
interesate, care va fi asigurat de Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC) al Comisiei, astfel
cum se menționează la articolul 10.
(3) Pentru a consolida capacitatea decizională a Uniunii la nivel politic, elementele de sprijin menționate la
alineatul (2) literele (a), (b) și (c) au următoarele caracteristici:
(a) sunt adaptate nevoilor nivelului decizional politic, sub îndrumarea Președinției, după activarea IPCR și în consultare
cu serviciile Comisiei și cu SEAE;
(b) acoperă toate sectoarele-cheie afectate de criză;
(c) sunt integrate, reunind în mod coerent diferitele dimensiuni ale unei crize;
(d) au nivelul de detaliere adecvat; și
(e) sunt furnizate în timp util, asigurând suficient timp înaintea discuțiilor oficiale.
Articolul 3
Definiții
În sensul prezentei decizii:
(a) „criză” înseamnă o situație cu un impact atât de amplu sau o semnificație politică atât de amplă, încât necesită
o coordonare rapidă a politicilor și un răspuns rapid la nivelul politic al Uniunii;
(b) „răspuns” înseamnă orice acțiune întreprinsă în cazul unei crize, menită să remedieze consecințele negative ale
acesteia.
L 320/30 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 17.12.2018
Articolul 4
Activarea
(1) În eventualitatea unei crize, decizia de a activa IPCR este luată de Președinție. Orice stat membru poate invita
Președinția să demareze acest proces.
(2) În cazul în care s-a invocat clauza de solidaritate, Președinția activează imediat IPCR în mod integral, în
conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Decizia 2014/415/UE, dacă acesta nu este deja utilizat.
(3) În cazul în care clauza de solidaritate nu a fost invocată, înainte de a decide activarea acesteia, Președinția se
consultă cu statele membre afectate, după caz, precum și cu Comisia și cu ÎR.
(4) Președinția este consiliată și sprijinită de SGC. De asemenea, Președinția poate solicita expertiză din partea
serviciilor Comisiei și a SEAE, în cadrul rolurilor și responsabilităților lor respective, precum și a agențiilor relevante ale
Uniunii, a statelor membre și a părților interesate sau a organizațiilor relevante.
(5) Decizia de a activa IPCR în modul „schimb de informații” poate fi luată, de asemenea, de comun acord de SGC, de
serviciile Comisiei și de SEAE, în consultare cu Președinția.
(6) În funcție de evoluția crizei și de nevoile politice, Președinția poate decide în orice moment să asigure escaladarea
sau dezescaladarea operațiunii, de la un mod de activare la altul. Atât timp cât invocarea clauzei de solidaritate rămâne
activă, IPCR este menținut în mod integral.
(7) Președinția notifică Secretarului General al Consiliului decizia de a activa IPCR. SGC informează fără întârziere
Comisia și ÎR, precum și Cabinetul președintelui Consiliului European.
Articolul 5
Dezactivarea
Decizia de a dezactiva IPCR va fi luată de Președinție, după consultarea statelor membre afectate, după caz, precum și
a Comisiei și a ÎR. IPCR nu se dezactivează atât timp cât rămâne activă invocarea clauzei de solidaritate.
Articolul 6
Nivelul Coreper
(1) Pentru a asigura coerența politicilor și acțiunilor Uniunii, Coreperul este nivelul prestabilit la care se realizează
supravegherea punerii în aplicare a IPCR. Președinția informează fără întârziere Coreperul cu privire la principalele
aspecte ale crizei și cu privire la procedura preconizată.
(2) Președinția decide, având în vedere caracteristicile crizei și necesitățile politice conexe ale răspunsului, cu privire la
sesizarea grupurilor de pregătire corespunzătoare ale Consiliului în vederea dezbaterii chestiunilor în cauză, în
conformitate cu Regulamentul de procedură al Consiliului. După caz, Președinția semestrială se coordonează cu
reprezentanții ÎR care prezidează grupurile de pregătire relevante ale Consiliului, precum și cu președintele Comitetului
militar, dacă acest lucru este adecvat, care sunt responsabili de convocarea reuniunilor respectivelor grupuri.
Articolul 7
Mese rotunde
(1) Mesele rotunde au drept obiectiv identificarea și analizarea situației de criză, astfel încât procesul decizional politic
să beneficieze de informații adecvate.
(2) Mesele rotunde se convoacă la inițiativa Președinției, cu sprijin și consiliere din partea SGC.
(3) Președinția decide cu privire la participarea la mesele rotunde. Serviciile Comisiei și SEAE sunt invitate să participe
și să furnizeze contribuții în domeniile lor de competență respective. Cabinetul președintelui Consiliului European este
invitat, de asemenea, să participe. Statele membre afectate și alte părți interesate relevante și experți în anumite domenii,
inclusiv reprezentanți ai unor țări terțe și ai unor organizații internaționale, și coordonatorul Uniunii pentru lupta
împotriva terorismului sunt invitați să participe, după caz.
17.12.2018 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 320/31
(4) În modul „schimb de informații”, în cazul în care Președinția convoacă o masă rotundă, aceasta servește în
principal la monitorizarea situației, evaluarea cerințelor de informare și aprecierea necesității unei activări integrale. În
cazul activării integrale, participanții la masa rotundă, sub conducerea Președinției, pregătesc, elaborează și actualizează
proiecte de propuneri de acțiune, dacă sunt necesare, pentru a fi prezentate Consiliului în vederea dezbaterii și deciziei,
după caz.
Articolul 8
Analiza și conștientizarea integrată a situației
(1) O capacitate de sprijin pentru ISAA elaborează rapoarte pentru a contribui la informarea dezbaterii de la mesele
rotunde, în cadrul reuniunilor Consiliului și ale grupurilor sale de pregătire, precum și ale Consiliului European.
(2) Rapoartele ISAA se adaptează la necesitățile nivelului politic al Uniunii, astfel cum este definit de Președinția
Consiliului. În acest scop, Președinția emite orientări politice și strategice după consultarea serviciilor Comisiei și a SEAE
și le actualizează în funcție de necesități.
(3) Capacitatea de sprijin pentru ISAA permite:
(a) colectarea și schimbul de informații privind situația actuală, analizele efectuate de Uniune și de statele membre,
deciziile și măsurile luate sau care vor fi luate de părțile interesate relevante, necesitatea de coordonare politică la
nivelul Uniunii exprimată de părțile interesate relevante;
(b) prelucrarea informațiilor menționate la litera (a) și efectuarea unei analize globale integrate a situației; și
(c) efectuarea unor analize integrate, inclusiv cu privire la posibila evoluție și eventualele consecințe ale situației.
În acest scop, statele membre și agențiile și organele Uniunii fac eforturi pentru a sprijini această activitate și pentru
a furniza informații relevante în timp util.
(4) ISAA constituie un instrument pentru schimbul de informații, care oferă informații statelor membre și care
sprijină Comisia și ÎR în activitățile lor.
(5) ISAA se elaborează de serviciile Comisiei și de SEAE în cadrul rolurilor și responsabilităților lor respective și cu
mijloacele și capacitățile lor existente. ISAA se bazează de asemenea pe informațiile și analizele relevante furnizate de
statele membre (de exemplu, din partea centrelor naționale relevante de gestionare a crizelor), în special prin intermediul
platformei web, și de agențiile Uniunii.
(6) La activarea IPCR și până la dezactivarea acestuia, acest sprijin este disponibil în mod permanent. Sprijinul se
oferă Președinției și Consiliului la timp, pe tot parcursul situației de criză, pentru a se permite o gestionare proactivă
a crizei. În funcție de evoluția crizei, Președinția poate decide să solicite intensificarea sau diminuarea sprijinului acordat
pentru ISAA. Sursele sectoriale ale Uniunii continuă să asigure o monitorizare regulată.
(7) În funcție de natura crizei, țări terțe și parteneri internaționali, precum țările asociate spațiului Schengen, pot fi
autorizate de Coreper să aibă acces la rapoartele ISAA pentru o anumită criză.
Articolul 9
Platforma web
(1) O platformă web dedicată acestui scop, dezvoltată și administrată de SGC, servește drept instrument-cheie pentru
IPCR, ca interfață electronică pentru părțile interesate relevante.
(2) Doar persoanele desemnate de părțile interesate relevante, și anume SGC (pentru Consiliu și Consiliul European),
statele membre, Comisia, SEAE (pentru ÎR) și agențiile relevante ale Uniunii au acces la această platformă.
(3) Pentru a încuraja schimburile de informații prin intermediul platformei web, în special cele de natură sensibilă,
informațiile nu se divulgă părților care nu se numără printre părțile interesate relevante prevăzute la alineatul (2), cu
excepția autorizărilor exprese din partea Coreper. SGC, în colaborare cu Președinția, se implică în furnizarea de
răspunsuri la cererile de informații primite de la aceste părți.
L 320/32 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 17.12.2018
(4) Pentru a se evita duplicarea, platforma web nu înlocuiește niciunul dintre instrumentele web sectoriale ale Uniunii
și nici nu este înlocuită de vreunul dintre acestea. Schimbul de informații clasificate la un nivel superior față de
RESTREINT UE/EU RESTRICTED se efectuează prin intermediul canalelor acreditate relevante.
(5) Platforma web este disponibilă și fără activarea IPCR, în special pentru informații generale relevante, exerciții, lecții
învățate și formare, precum și pentru punctele de contact IPCR. Pentru fiecare activare IPCR se generează o pagină de
criză.
(6) În cazul unei crize fără activarea IPCR, SGC – de comun acord cu Președinția – poate crea o „pagină de
monitorizare”, la cererea eventuală a unui stat membru interesat, a serviciilor Comisiei sau a SEAE. Această pagină
facilitează schimbul de informații și ar servi drept registru pentru rapoarte ușor accesibile și informații situaționale.
Crearea unei pagini de monitorizare nu presupune elaborarea de rapoarte ISAA.
(7) Platforma web IPCR conține și forumuri speciale orientate tematic sau centre („hubs”) de utilizat în special în afara
perioadelor de criză pentru colaborări în rețea, schimburi de informații și colaborare în general, pentru a contribui la
pregătirea pentru gestionarea crizelor.
(8) SGC consultă Președinția și delegațiile Consiliului atunci când planifică modificări structurale ale platformei.
Articolul 10
Punctul central de contact 24/7
La activarea IPCR, punctul central de contact 24/7 este operațional, fără a aduce atingere distribuției responsabilităților
din cadrul serviciilor Comisiei și al SEAE și nici rețelelor de informare existente.
Articolul 11
Proceduri standard de operare
(1) Președinția, cu sprijinul SGC, dezvoltă suplimentar și actualizează, în funcție de necesități, procedurile standard de
operare ale IPCR (PSO IPCR) existente, pentru a identifica în mod clar procedurile, precum și acțiunile pe care ar trebui
să le efectueze fiecare actor în procesul IPCR. Statele membre, serviciile Comisiei și SEAE sunt invitate să contribuie.
Fiecare versiune nouă a PSO IPCR se transmite Coreperului spre aprobare.
(2) Comisia și SEAE, în cadrul rolurilor și responsabilităților lor respective, elaborează procedurile standard de
operare ale ISAA, în concordanță cu PSO IPCR, care descriu în detaliu funcționarea elaborării de ISAA și modalitățile de
integrare a informațiilor furnizate de statele membre.
Articolul 12
Pregătirea
(1) Pentru a consolida în continuare capacitatea de a răspunde rapid la crize la nivelul politic al Uniunii, sunt
elaborate măsuri de pregătire și un cadru pentru o strategie de comunicare. Aceste măsuri vor ține cont de domeniile de
interes cele mai relevante pentru o potențială activare a IPCR și se bazează pe o politică în materie de pregătire a IPCR și
pe un program asociat care vor urmări să îmbunătățească toate componentele capacității IPCR.
(2) Politica în materie de pregătire se transmite Consiliului spre aprobare. Programul privind pregătirea se prezintă
Coreperului.
(3) Pentru a consolida cunoștințele și gradul de pregătire ale tuturor părților implicate relevante, se organizează
acțiuni de formare adaptată privind procedurile și instrumentele utilizate într-o situație de criză care necesită coordonare
la nivelul politic al Uniunii.
17.12.2018 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 320/33
(4) Politica în materie de pregătire a IPCR prevede exerciții transsectoriale și definește proceduri și modalități pentru
planificarea exercițiilor care implică IPCR. Exercițiile IPCR se organizează de Președinție cu sprijinul SGC și implică state
membre pe bază voluntară. Comisia și ÎR se asociază îndeaproape acestei activități și sunt invitați să contribuie, după
caz. Orice exercițiu implicând IPCR respectă politica în materie de pregătire a IPCR.
(5) Politica în materie de pregătire a IPCR contribuie de asemenea la îmbunătățirea comunicării cu publicul și
a coerenței mesajului în perioadele de criză. Rețeaua informală a persoanelor responsabile cu comunicarea în situații de
criză („RCC”) poate sprijini această activitate.
(6) Va fi identificată experiența dobândită atât din exerciții, cât și din activările în cazuri reale ale IPCR. Va fi pus în
aplicare un proces structurat al lecțiilor învățate.
Articolul 13
Consiliul European
În funcție de natura crizei, ar putea fi necesare consultări sau decizii rapide la nivelul Consiliului European. În acest
scop, Cabinetul președintelui Consiliului European este de asemenea invitat să participe pe deplin în cadrul IPCR din
momentul activării IPCR și pentru activități de pregătire.
Articolul 14
Informare și comunicare
(1) Președinția informează fără întârziere Parlamentul European cu privire la activarea IPCR.
(2) O strategie de comunicare coerentă, inclusiv prin intermediul unor mesaje comune, face parte din măsurile de
răspuns preconizate în cazul activării IPCR.
Articolul 15
Reexaminare
(1) Mecanismul prevăzut în prezenta decizie se reexaminează în conformitate cu nevoile identificate și, în orice caz,
în termen de 12 luni de la dezactivarea lui, pentru a garanta identificarea și abordarea experienței dobândite relevante.
Reexaminarea respectivă se efectuează în cadrul Consiliului pe baza contribuției furnizate de statele membre, de Comisie
și de ÎR.
(2) După caz, prezenta decizie poate fi reexaminată, în special pentru a aborda necesitățile identificate de Consiliu în
contextul reexaminării, în temeiul articolului 9 alineatul (3) din Decizia 2014/415/UE.
Articolul 16
Intrarea în vigoare
Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 11 decembrie 2018.
Pentru Consiliu
Președintele
G. BLÜMEL
-
Foarte interesant.
Iarăși suntem unici in Europa.
Un guvern așa zis ,,liberal” impune cenzura unor informații de interes public.
Au intrat prea multi prin Nadlac si cine stie pe cati i-au contaminat. Ati vazut la tv ce revoltate erau autoritatile din Constanta ca au aterizat la ei doua avioane. Ati vazut vreun protest al autoritatilor din Arad pentru miile care au trecut pe aici? Pana ieri se aflau 800 in izolare. Macar de ar respecta masura.
Nu are sens. Acum informatia nu mai are valoare, sute de mii de romani au intrat in tara netestati. Ar fi trebuit intervenit in 15 Februarie atunci cu eforturi maxime se putea tine sub control. Acum sa ne rugam ca Dumnezeu sa le dea solutii oamenilor de stiinta si sa avem un vaccin cat mai repede.
Sistem comunist. Dați drumul la informații. Oamenii trebuie informați, doar așa pot să conștientizeze gravitatea situației. Credeți că țări precum Italia, Spania, Germania etc. se agită degeaba? Fiți înțelepți și luați măsurile cele mai bune, în modul cel mai ferm și serios.
Ce se intimpla.cu voi oemeni buni?
Sunteti inchisi in cusca si poluati la creier de mijloacele mass media, incat nu realizati ca unii smecheri atat din China cat si din SUA si Rusia au programat recisiunea pe 2020? Si sa nu cada capitalismul de “fraer”, cei care trag sforile v-au ales.pe voi, milliarde.de oameni sa fiti prostiti cu acest.virus, care nu difera considerabil de o gripa, doar gradul de mediatizare il difera? Au decedat 23900 de oameni in Germania in 2016-2017 de gripa, in Italia peste 70.000 in trei ani intre 2014-2017, in SUA penduleaza numarul de deces la gripa intre 12.000 si approx. 50.000 anual si WHO-ul, care e pe mana politicienilor influentzi ,declara virusul drept “ciuma” contemporana. Iar voi in prostia voastra netzarmuita sarati la beregata diasporei, si nicidecum nu realizati ca ati ajuns sa faceti parte din celebrul roman “1984 “scris de Orwell.
Daca va lasati prostiti, orice sistem tinde spre totalitarism, nu doar comunismul in exclusivitate. Si in capitalism de poate intimpla, si chiar asta se experimenteaza la momentul actual la nivel global, in timp ce unii bursieri smecheri isi castiga cat de curand urmatorul miliard de dolari ” pe cale cinstita”. Politicenii vor iesi in fata voastra peste cateva saptamani si se vor bate cu caramida in piept, ca au oprit raspindirea virusului…tin sa va anunt, ca de infart mor peste 80.000 de mi de romani anual si de cancer peste 40.000. Incercati sa deveniti homo sapiens si nu va inpotmoliti la nivelul de homo erectus, ca sa nu avem nevoie azi-maiine de dictaturi militare, ca ” sa oprim virusul”. Virusul sunteti voi credulii in cale unei scimbari adevarate pe acest glob.