BUCUREŞTI. A mai fost făcut un pas important spre legarea României de Serbia, pe autostradă. Ministerul Transporturilor a pus la transparenţă un proiect de Hotărâre de Guvern care se referă la adoptarea indicatorilor tehnico-economici ai autostrăzii Timişoara-Moraviţa, autostradă care ar urma să lege Nădlacul de ţara vecină din sud. „Obiectivul de investiție <Autostrada Timișoara – Moravița> are ca scop crearea unei căi de comunicație modernă, realizând conexiunea între orașele Timișoara și Moravița, cu implicații în dezvoltarea regională a zonei, în fluidizarea traficului, creșterea siguranței utilizatorilor, micșorarea timpilor de parcurs, scăderea poluării la toate nivelurile, în zonele tranzitate în prezent. În cadrul Master Planului General de Transport/Planul Investițional aprobat, obiectivul se identifică și este localizat pe rețeaua primară TEN-T Core.
Principalii indicatori tehnico-economici ai obiectivului de investiții au fost aprobați cu Avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe nr. 54 din 21.08.2024 și sunt următorii: lungimea traseului: 72,93 kilometri, lățimea platformei: 26,00 metri”, spun, pe scurt, cei de la Ministerul Transporturilor, referitor la această investiţie. Primele estimări indică faptul că această lucrare va avea o valoare de 14,6 miliarde de lei, finanţarea urmând să fie asigurată de Uniunea Europeană, prin Programul Transport 2021-2027.
Mai detaliat
În nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de Hotărâre de Guvern se vorbeşte, însă, mai detaliat despre viitoarea autostradă. „Traseul autostrăzii este amplasat pe teritoriul administrativ al județului Timiș. Terenurile afectate de traseul autostrăzii sunt situate în extravilanul și intravilanul localităților tranzitate, atât pe domeniul public cât și privat, respectiv Unitățile administrativ-teritoriale: Remetea Mare, Recaș, Bucovăț, Moșnița Nouă, Giroc, Sacoșu Turcesc, Pădureni, Liebling, Jebel, Voiteg, Birda, Deta, Denta, Moravița. Autostrada Timișoara – Moravița va contribui la dezvoltarea conexiunilor rutiere existente în zona Municipiilor Timișoara și Moravița, contribuind, de asemenea, la conectivitatea la rețeaua europeană de transport TEN-T”, indică cei din minister.
Şoseaua de mare viteză va fi împărţită în trei tronsoane, după cum urmează: tronsonul 1 – între km 0+000 – km 35+670; tronsonul 2 – între km 35+670 – km 69+160; tronsonul 1 – între km 69+160 – km 72+930.
Tronsonul 1
Punctul de început considerat este actualul nod de pe A1 de la Remetea Mare, nod care asigură legătura dintre A1 şi DN 6, după care se îndreaptă spre sud cu subtraversarea DN6 și supra traversarea căii ferate CF900 București – Timișoara, printre localitățile Remetea Mare și estul localității Bucovăț (între localitățile Bucovăț și Bazoșu Nou). Autostrada ocolește localitățile Albina și Urseni la limita PUZ-urilor aprobate, în paralel cu Lunca Timișului pe o lungime de circa 2,3 kilometri în partea vestică a localității Urseni.
În zona de la sud de Giroc, la intersecția dintre strada Trandafirilor şi varianta de ocolire Timișoara Sud este amplasat un nod rutier. Din acest nod rutier se va realiza o legătură de circa 2 kilometri pentru conectarea variantei de ocolire la autostrada Timișoara – Moravița. Autostrada traversează râul Timiș şi Lunca Timișului, după care are direcție sud printre localitățile Jebel şi Iosif, traversează CF920 Jebel – Liebling și DJ693B.
La intersecția autostrăzii cu DJ 693B se va amenaja descărcarea provizorie a tronsonului 1 printr-o bretea bidirecțională racordată la DJ 693B printr-un sens giratoriu.
Tronsonul 2
La circa 600 de metri sud față de DJ 693B are punctul de început tronsonul 2. Racordarea provizorie la drumul județean se va realiza printr-o bretea bidirecțională racordată la DJ 693B printr-un sens giratoriu. În continuare, traseul autostrăzii traversează râul Voiteg/Vana Mare și Valea Tofani. Traseul continuă pe direcția sud, traversând zone deluroase cu terenuri agricole brăzdate de cursuri de apă, se intersectează cu DJ592B la vest de localitatea Folea apoi cu CF922 Reșița – Timișoara și DN58B. Trece pe la est de stația de epurare a localității Voiteg, ajunge la estul localității Opatița, după care coboară spre sud prin estul localității Denta la aproximativ 130 de metri de zona construită şi continuă spre sud prin vestul localităţii Breștea, la 200 de metri de zona construită/intravilan. În continuare, traseul merge spre sud, traversează râul Abrudeanca și continuă tot spre sud aproape paralel cu DN59 si CF922, ocolind pe la est localitatea Breștea în dreptul căreia intersectează DJ 588A, apoi se îndreaptă spre localitatea Stamora Germană.
În continuare, traseul merge spre sud printre localitățile Dejan la nord est, iar la nordul localității Moravița este punctul de final al tronsonului 2.
Data fiind configurația nodului rutier Moravița (bretele de ambele părți ale autostrăzii cu sensuri giratorii pe DN 57) descărcarea se va realiza prin intermediul bretelelor nodului rutier de pe partea dreapta a autostrăzii.
Pentru situația în care execuția tronsonului 3 va fi întârziată, este prevăzut un drum temporar în lungime de circa 2 kilometri care va asigura legătura dintre nodul rutier Moravița şi DN 59 în scopul utilizării actualului punct de trecere a frontierei.
Tronsonul 3
Punctul de început considerat este zona viitorului nod rutier amplasat în zona drumului național 57, în partea de nord-est a localității Moravița, bretele nodului rutier Moravița de pe partea stânga a autostrăzii fiind incluse în acest tronson.
Autostrada traversează DN 57 cu pasaj pe autostradă, se îndreaptă spre sud și traversează râurile Moravița și Boruga, după care se va amplasa punctul de trecere a frontierei.
Traseul în plan al autostrăzii prezintă elemente geometrice corespunzătoare vitezei de proiectare de 140 km/h, cu excepția primei curbe adiacente nodului rutier de la intersecția cu A1 care este proiectată pentru viteza de 100 km/h și ultimelor 2 curbe din zona punctului de trecere a frontierei proiectate pentru viteze de 100, respectiv 80km/h.