Interviu cu Nicolae Ioţcu

Jurnal arădean:Ce nevoie este de
Consilii Judeţene, de întreaga lor
structură stufoasă?

Nicolae Ioţcu: Consiliile
judeţene sunt o piesă importantă
în momentul de faţă a
administraţiei din România. Pe
lângă faptul că administrează
infrastructura judeţului şi
mă refer aici la drumuri, prin Compania de
apă gestionează alimentările cu apă
si tot ceea ce aparţine acestui domeniu.
Până la urmă CJ trebuie să fie, pe
lângă atribuţiile pe care le are,
factorul care duce la implementarea proiectelor şi
la integrarea acestora într-o viziune
armonioasă.Desigur sunt proiecte proprii CJ, dar
şi proiecte realizate în colaborare cu
administraţiile locale. Consiliul Judeţean
trebuie să asigure consultanţa necesară
administraţiilor publice locale astfel
încât acestea să poată accesa
fonduri atât europene cât şi să
intre în alte programe. Şi exemplul Aradului
este pozitiv în acest sens. Consiliul
Judeţean a fost şi este în continuare,
prin specialiştii pe care îi are, cel care a
dat sprijin comunităţilor locale, ca acestea
să depună proiecte eligibile pentru
Ordonanţa 7 de exemplu şi care în
momentul de faţă sunt şi finanţate
şi care creează un plus în fiecare
localitate. Şi pot să vă dau un exemplu.
Cine s-ar fi gândit că la Conop va exista o
punte pietonală care să facă
legătura între cele două maluri ale
Mureşului. N-a visat nimeni acest lucru când
acolo de mai bine de 100 de ani copii treceau
râul cu barca la şcoală.

Jurnal arădean:Este aşadar
un fel mega-consilier?

Nicolae Ioţcu:Nu numai consilier.
Noi discutăm şi despre o strategie a unui
întreg judeţ ori atunci când vrei
să dezvolţi un judeţ
trebuie să existe un loc unde se vede tot ceea ce
trebuie să se întâmple în
judeţ. Sigur, fiecare primar îşi
cunoaste zona lui, ştie fiecare lucru mic sau mare
ce trebuie realizat în comunitatea pe care o
reprezintă dar toate aceste proiecte punctuale
trebuie integrate într-un proiect comun, al
judeţului. În plus
Consiliul Judeţean are un fond din care
cofinanţează proiectele locale. Şi am
să vă dau un exemplu pentru că tot am
vorbit de comuna Conop. Când ar fi avut comuna
să pună 10 la sută din 38 de miliarde de
lei vechi cât reprezenta cota sa de
cofinanţare a proiectului?

Jurnal arădean:Un preşedinte
de Consiliu judeţean ales nominal, ca primarul,
este mai echidistant politic decât unul bifat de
pe lista vreunu-i partid.

Nicolae Ioţcu: Dacă eu am
obţinut voturile pe care le-am obţinut aceste
au venit şi ca urmare a faptului că atunci
când am fost senator n-am ţinut cont de
culoarea politică şi am considerat că
în fiecare localitate cetăţenii au
nevoie de ceva. Sigur că au fost primari cu care
am colaborat mai bine şi unii cu care am conlucrat
mai puţin bine. De altfel există si o
vorbă la români: ajută-mă ca
să de ajut. Dacă un primar nu a venit cu un
proiect, cu o solicitare normal că a fost greu
să ajuţi acea localitate. Dar mi-am spus
că voi respecta un pricipiu şi anume acela
că acolo unde există proiecte adevărate
bazate pe nevoi reale ale cetăţenilor voi
veni în sprijinul lor indiferent de culoarea
politică a administraţiilor locale care le
propun. Şi de la acest lucru nu voi face rabat
pentru că până la urmă votul pe
care l-am primit a fost de la întreg judeţul
nu doar din anumite localităţi, desigur cu
diferenţele de rigoare.

Jurnal arădean: Care este
acuzaţia care nu l-a ocolit până acum
pe niciun preşedinte de Consiliu judeţean.

Nicolae Ioţcu: Cea mai
frecventă, că împarte bani pe criterii
politice. Eu asta am constatat-o de mulţi ani.

Jurnal atrădean:Acum o lună
28 de primării, în lipsa rectificării
bugetare, erau practic în stare de faliment.
Îi trimiteaţi atunci pe liberali să
ceară bani de la Guvern. Guvenul a dat dar si el a
dat pe alese, spuneţi dumneavoastră. Nicolae
Ioţcu: Aşa este. Atunci, în septembrie,
eram acuzat că nu dau bani primarilor liberali
bani ,că nu semnez notele de fundamentare, că
le ţin în sertar, dar nu cunoşteau
realitatea şi anume că eu am semnat toate
notele de fundamentare la toţi primarii indiferent
de culoarea lor politică şi acestea au mers
spre Guvern. Atunci am făcut un apel public
că dacă s-au angajat să aducă banii
solicitaţi de primării atunci să-i
şi aducă. Cât despre faptul că
în septembrie existau 28 de primării
în dificultate financiară este
adevărat. Şi vreau să vă mai spun
că în martie Guvernul a făcut ceea ce
nu a făcut nici PSD-ul când Năstase era
prim-ministru: a făcut o rectificare negativă
a tuturor bugetelor luând taxa pe
tranzacţiile imobiliare şi taxa
notarială pe care fiecare primărie si-o
prevăzuse în buget. Iar rectificarea de acum
este o bataie de joc şi fac precizarea că mai
ales pentru judetul Arad. Efectiv au fost omise toate
administraţiile locale cu excepţia celor PNL
şi PSD care au fost singurele care au primit bani.
Mă întreb dacă este normal ca un
cetăţean să fie pedepsit pentru votul
său? Ştiind de această
hotărâre am făcut şi noi o
rectificare. Am luat din banii nostri proprii, pe care
puteam să-i folosim noi, Consiliul Judetean, 26 de
miliarde că atât am putut şi am
împărţit câte 500, 700 de
milioane lei vechi sau sume de peste un miliard
primăriilor unde existau probleme de
cofinanţare a unor proiecte. Am fost acuzat
şi atunci cu lipsă de un simţ de PSD
şi PNL. Noi n-am făcut decât să
peticim acolo unde chiar era o problemă de
supravieţuire.

Jurnal arădean: Însumate
toate solicitările financiare ale
administraţiilor din judet se situează undeva
în jurul a 1000 miliarde. De unde
atâţia bani?

Nicolae Ioţcu: Sigur, primarii
solicită ca tot ce le-ar trebui dar nevoile reale,
un minim care ar fi trebuit ca să poată
încheia acest an ar fi undeva pe la 300 miliarde
lei vechi pentru că sunt programe europene pe care
acestea trebuie să le cofinanţeze, cu sume de
la 25- 30.000 euro. Ori aceste comunităţi
mici nu au de unde aduna aceşti bani. Ceea ce a
făcut Guvernul este efectiv o crimă impotriva
comunităţilor din judeţul Arad. Eu
înteleg până la urmă că vor
să-şi sprijine anumiţi primari dar
să pui zero în dreptul celorlalţi
şi 20 miliarde care trebuie consumaţi
până la 1 ianuarie la Şofronea, să
pui 17 miliarde la comuna Zimand la cheltuieli de
capital? Dacă este să facem o comparaţie
judetul nostru a primit la bugetul propiu 50 miliarde
iar judeţul Bacau 330. şi noi suntem al 5-lea
judeţ care dăm bani la Bucureşti şi
suntem între ultimele 5 judete la repartizarea
banilor.

Jurnal arădean: La
şedinţa comună de Guvern
româno-maghiară de Szeged între
subiectele abordate a fost şi autostrada. A
făcut sau face Consiliul Judeţean lobby la
Guvern pentru acest proiect că râd vecinii
de noi?

Nicolae Ioţcu: Şi au
dreptate. Am făcut tot timpul lobby pentru
autostradă pentru că este vitală şi
pentru judeţul nostru. Dar cum să avem
succes, când cineva nu înţelege
această prioritate, când schimbă
proiectele, caută motive de amânare a
începerii lucrărilor, când pasajele de
pe centura Aradului care afectează direct
atât municipiul cât şi judeţul
stau în nelucrare la minister de pe vremea lui
Berceanu, pentru că efectiv nu s-a dorit să
treacă la comisia interministerială.
Dacă acest lucru, care nu se compară cu
autostrada ca şi invetiţie stă din
reavoinţă ce să mai spunem de succesul
lobby-ului nostru pentru autostradă?

Jurnal arădean:Despre ce vor
spune arădenii: uite asta a fost făcută
pe vremea lui Ioţcu?

Nicolae Ioţcu:Sunt unele proiecte
în curs de derulare şi altele pe care le voi
începe în acest mandat. Unele vor fi
terminate altele, fireşte, vor avea o anumită
continuitate. Unul dintre ele şi poate cel mai
important : în 27 octombrie am semnat constractul
de finanţate pentru drumul Juliţa-
Mădrigeşti,

Jurnal arădean:Un proiect la fel
de vechi ca şi cel al „Drumului
vinului”…

Nicolae Ioţcu:Deşi sunt
proiecte mai vechi despre care tot se povestea de
această dată ele chiar încep pentru
că drumul este în faza de licitaţie
fiind semnat şi contractul de finanţare.
Lucrările vor începe, dacă ţinem
cont de paşii care trebuie făcuţi pentru
că va fi o licitaţie
internaţională, probabil în februarie,
martie când timpul va permite. Drumul vinului
este un proiect pentru care s-au aprobat parametrii
tehnico- economici urmând ca el să fie
promovat la regiune şi cu şanse foarte mari
de reuşită, pe fonduri europene. Mai sunt
în lucru două proiecte mari. Unul este
proiectul pe managementul deşeurilor în
judeţul Arad. Va fi o sumă în jurul a
30 de milioane de euro nerambursabili pe care cu
siguranţă îi vom primi doar că mai
sunt mici amănunte. Noi avem o stategie pentru
acest lucru, Ministerul mediului are nişte
dorinţe de a împărţii banii
în anume fel. Trebuie să să ajungem
acolo încât ceea ce dorim noi să fie
inclus în acest proiect. Dar aceasta este o
chestiune ce se va rezolva în maxim două
săptămâni. Cel de-al doilea mare
proiect este masterplanul apă-canal în care
suntem într-o fază foarte avansată.
Aceste va însemna anul viitor pentru judeţul
Arad milioane de euro.

Jurnal arădean:Va fi
rezolvată această chetiune în 2012 ?

Nicolae Ioţcu:Nu va fi în
totalitate dar până în 2012 conform
finanţărilor pe care le avem o foarte mare
parte din acestă problemă va fi
rezolvată. Pe lângă ceea ce
înseamnă finanţare din fonduri
comunitare în aces proiect există şi
finanţări pe care le facem din alte surse.
Există proiecte care se depun acum şi le
pregătim la Fondul de mediu care are o
resursă financiară pentru apă canal
şi staţii de tratare, mai există
lucrări continuate pe Ordonanţa 7 şi
probabil că noul Guvern va continua să
finanţeze proiecte în acest domeniu. Acum
trebuie să spunem că din 1800 de proiecte
eligibile la nivel de ţară sunt
finanţate vreo 1150, restul nemaiavând surse
de finanţare. Un al program care va duce la
îmbunătăţirea calităţii
veţii în mediul rural este cel de
reabilitate a infrastructurii. Noi sprijinim acum
primăriile să depună proiecte pe
măsura 322 infrastructură rurală,
proiecte care pot ajunge la 2,5 milioane euro plus TVA
pentru drumuri, apă, canal, refacerea
căminelor culturale şi aşa mai departe.
Deci toate aceste vor duce la creşterea
calităţii vieţii în multe dintre
comunităţile judeţului. Consiliul
Judeţean este preocupat în momentul de
faţă să coordoneze depunerea acestor
proiecte pentru ca ele să fie legate, dacă
doriţi, între ele astfel încât
să aibe ca rezultat o dezvoltare coerentă a
judeţului. Acum facem o evaluare a tuturor
drumurilor judeţene. Anul acesta am avut la
dispoziţie 110 miliarde lei vechi deci aproxmativ
3 milioane de euro pentru aproximativ 1087 km de
drumuri judeţene. Cu această sumă este
imposibil să modernizăm şi să
reabilităm prea multe drumuri pentru că ele
mai trebuie şi întreţinute. În
momentul de faţă aparatul tehic al
Consiliului lucrează la o evaluare a ceea ar
însemna modernizarea drumurilor judeţene din
Arad după care vom recurge, anul viitor,un
împrumut pe termen lung.

Jurnal arădean:Împrumutul
la care făceaţi referire la ce nivel va fi?

Nicolae Ioţcu:Deocamdată se
face evaluarea pentru că atunci când iei un
împrumut îl iei cu o anumită
destinaţie şi îl iei pe proiecte ori
noi ce facem acum? Punem cap la cap tot de
înseamnă studii de fezabilitate şi
proiecte pe care la avem pentru judeţ şi va
rezulta o sumă. După care vom împrumuta
atât cât ne permite consiliul
judeţean. Acum sigur, dacă este să ne
întoarcem în timp am rezolvat câteva
probleme. Am reabilitat podul de la
Săvârşin, suntem în fază
bună de lucru cu podul de la Bocsig iar
într-un viiitor va trebui să mai
rezolvăm câteva probleme, de exemplu podul
de la Măderat. Cât despre perioada
rămasă până la
sfârşitul anului, vom finaliza asfaltarea
drumului Cruceni- Tisa Nouă şi Vladimirescu-
Horia.

 

Carte de vizită Născut
la18.10.1967 în Săvârşin Starea
civilă: căsătorit Apartenenţa
politică: Partidul Democrat-Liberal Profesia:
economist Studii: – Universitatea „Dimitrie
Cantemir” Timişoara – Facultatea de
Management Turistic şi Comercial. Activitatea
profesională: Consiliul Judeţean
Arad-preşedinte; Parlamentul României –
Senat – senator; Consiliul Judeţean Arad-consilier
judeţean

 

D.S.