Aradon: Ce efecte a avut pandemia asupra modului de desfășurare a proceselor la Tribunalul Arad?
Flavius Bradin: Trebuie să recunoaștem că pandemia a avut un efect benefic cu privire la digitalizarea sistemului judiciar, la fel cum a avut un efect benfic cu privire la digitalizarea, cred, că a întregii societăți și a tuturor instituțiilor publice, forțându-ne cumva să ne grăbim și să accelerăm procesul de digitalizare. Ce a fost sau ce s-a folosit în perioada pandemiei și schimbările care s-au produs față de perioada de dinainte de pandemie a fost un prim efect resimțit de justițiabili, de avocați și a fost acea programare a ședințelor de judecată pe ore sau pe intervale orare. Era o practică, din punctul meu de vedere, depășită ca toată lumea să fie chemată la proces la ora 8:30, ora începerii orei de judecată, în loc să se aprecieze cât ar dura fiecare ședință și să se facă o programare rezonabilă a ședințelor de judecată, așa cum ne dorim să avem orice programare ca atunci când mergem la medic sau oriunde unde știm că va dura puțin să ni se rezolve problema. Un alt lucru bun care l-a adus digitalizarea a fost acela că s-a creat posibilitatea ca ședințele de judecată să se defășoare, chiar și parțial, prin videoconferință. Adică, să fie un mixaj, un melanj între prezența fizică a unora dintre părți sau a unora dintre avocați în instanță și posibilitatea de a discuta cu alte părți sau cu martorii prin videoconferință. Dacă înainte de pandemie aveam de audiat un martor care se afla într-o altă țară sau într-un alt județ, procedura era fie să cităm martorul respectiv să vină, fie să apelăm la instituția comisei rogatorii, în sensul de a solicita instanței de la domiciliul persoanei respective să procedeze la audierea respectivului martor. Acum, în perioada de pandemie, ca urmare a dotărilor tehnologice primite și a faptului că atât procedura legislativă cât și tiparele noastre de gândire sau încercat să se adapteze situației, am ajuns să apelăm la videoconferință pentru audierea martorilor. A fost posibilă videoconferința inclusiv pentru pledoariile avocaților și, mai mult, s-a apelat frecvent la videoconferință în cauzele penale, acolo unde erau persoane aflate în stare de deținere, unde nu au mai fost aduse efectiv, fizic, în sediul Tribunalului sau a Judecătoriei, ci audierea lor s-a făcut rin sistem de videconferință.

Aradon: Înainte de pandemie legislația nu prevedea posibilitatea folosirii videoconferinței?
Flavius Bradin: Pentru cauzele civile nu prevedea posibilitatea folosirii videoconferinței, iar pentru cauzele penale permitea doar cu acordul celui aflat în stare de deținere. Când a venit pandemia s-a lăsat la aprecierea judecătorului. În cauzele civile e normal să existe acordul părților pentru că, până la urmă, procesul civil e guvernat de principiul disponibilității și, în al doilea rând, nu toată lumea poate să dispună de mijloace tehnologice, ori, în procesul penal, când vorbim de o persoană aflată în stare de deținere, toate instituțiile penitenciare din România dispun de sistem de videoconferință și practic nu i se îngrădește cu nimic persoanei dreptul la apărare, dreptul de a fi, de a-și exprima poziția în fața judecătorului, de a fi auzit de un judecător.

Aradon: Ce alte noutăți a mai adus pandemia la Tribunalul Arad?
Flavius Bradin: Ce alte noutăți am mai făcut în perioada de pandemie a fost o încercare de a anunța părțile cu privire la orarul ședințelor de judecată. Am realizat un planificator al ședințelor astfel încât părțile să poată vedea pe portal cum sunt planificate ședințele, ora la care sunt planificate ședințele lor, iar la intrarea în Palatul de Justiție am gândit un fel de monitor, afișaj cum sunt în sălile de așteptare din gări, din aeroporturi unde îți arată ce cauze sunt în curs de desfășurare sau urmează să fie. Sunt făcute tocmai pentru a evita aglomerarea din sălile de ședință. Chiar dacă acum nu a trecut, dar măcar suntem într-o perioadă de pauză, într-o perioadă de relaxare, de obișnuință cu pandemia și nu mai suntem așa de speriați pentru că credem că avem mijloacele medicale la dispoziție să ne păzim și să putem rămâne sănătoși, nu cred că ar trebui renunțat la ceea ce a dus bun pandemia, cel puțin la nivelul Tribunalului Arad și a instanțelor arondate. S-a păstrat și se va păstra pe mai departe planificarea ședințelor pe ore. De asemenea, există modificări legislative care permit utilizare videoconferinței în cazul proceselor civile, în cazul proceselor penale este nevoie de acordul, deocamdată, a persoanei aflate în stare de deținere, iar cu ședințele de judecată avem același sistem care arată când se derulează ședințele de judecată, ce procese au fost dezbătute, care se dezbat în prezent și care urmează să se dezbată în viitor. La intrările în sălile de judecată există acel monitor care are un cod de culori care indică ce s-a întâmplat: cauzele strigate, cauzele care nu au fost strigate și cele care sunt în derulare. Poate ideal ar fi să ajungem, cândva, în viitor, poate și la posibilitatea părților de a urmări live ședința de judecată, poate nu numai a părților, ci și a oricărei persoane care dorește să participe la ședințele de judecată care sunt publice, să urmărească un proces. În prezent, după cum știți, legislația prevede clar că ședințele se înregistrează audio sau video, audio sunt înregistrate, video mai puțin.

Aradon: Există resurse pentru a filma, pentru a transmite către public – dacă legislația o va permite în viitor – ședințele de judecată în desfășurare?
Flavius Bradin: Chiar dacă să zicem că deținem resursa de a filma, camerele video, din păcate spațiul de stocare este insuficient și dacă am proceda la înregistrarea și stocarea video a ședințelor de judecată am avea o problemă cu capacitatea de stocare. Încă înainte de perioada de pandemie ne-am gândit ca posibil proiect de viitor în a permite părților, nu publicului, să urmărează live ședința lor de judecată. În momentul de față ar exista cel puțin două impedimente pentru a realiza acest lucru față de felul în care se prezintă legislația în prezent. Pe de o parte știți că înregistrarea ședințelor de judecată este permisă doar cu acordul președintelui completului de judecată, iar atunci când reprezentanții mass media, de exemplu, vin în sala de judecată și doresc să ia cadre trebuie să fie atenți să nu focalizeze pe persoane ca să nu se distribuie imagini cu figurile participanților la ședința de judecată și este nevoie și de acordul acestor persoane pentru protejarea imaginii. Or, dacă s-a transmite live ședința de judecată, filmare video a ședinței, nu ar mai exista această protecție. Un al doilea impediment ar fi cel puțin de ordin tehnic. Pentru a avea posibilitatea să urmărim live o ședință de judecată, gândiți-vă câte ședințe sunt într-o zi doar în Palatul Justiției din Arad: avem 11 săli de judecată, indiferent de calitatea imaginii ar fi nevoie de o lățime de bandă deosebit de generoasă pentru a putea realiza această transmitere a datelor. Lucrurile nu sunt imposibil de realizat, dar ar putea fi un proiect de viitor, cel puțin pentru părțile care nu doresc să se prezinte la ședința de judecată, dar vor să vadă ce se întâmplă la ședința de judecată în procesul care-i privește pe ei.

Aradon: Dosarul electronic a fost folosit mai mult în timpul pandemiei?
Flavius Bradin: Noi, de mult timp știți că avem dosarul electronic cu o componentă ce permite vizualizarea dosarului și are o componentă care asigură transmiterea în format electronic a actelor de procedură, a actelor depuse la dosar. Noi am recomandat tuturor participanților la procedurile judiciare să acceseze și să-și dea acceptul pentru comunicarea în format electronic a actelor de procedură. Pentru aceasta este nevoie doar de indicarea adresei de mail, pentru comunicarea actelor de procedură, iar pentru accesul la dosarul electronic este nevoie de o adresă de email și un număr de telefon în baza cărora se fac autentificarea în dosarul electronic. Procedura civilă condiționează comunicarea actelor în format electronic de acordul persoanei căruia îi este destinat actul de procedură, fără acordul persoanei respective nu se poate realiza în mod legal comunicarea actelor de procedură cu acea persoană. Dispozițiile codului civil spun că i se pot comunica unei persoane în format electronic la adresa de mail indicată, dacă aceasta a fost indicată în acest scop. Încă din 2014 noi avemdosarul electronic la Arad și din 2016 avem programul TDS – trasmiterea documentelor în mod securizat, care permit să comunicăm pe adresa de mail a unei persoane și în același timp să primim o confirmare certă a faptului că la persoana respectivă a ajuns documentul comunicat, să vedem ora, minutul, secunda și IP-ul de pe care s-a descărcat documentul și a fost văzut. Fără să existe vreo posibilitate de eroare, în sensul că a ajuns în spam și nu a văzut documentul, nu a avut cunoștință de primirea documentului respectiv.


Aradon: Cât mai este de lucru până digitalizăm se poate digitaliza totul?
Flavius Bradin: În perioada pandemiei dosarul eletronic de la Arad a fost preluat de majoritatea instanțelor din țară, de Înalta Curte, de Curtea de Apel București, Tribunalul București. Practic, în momentul de față mai există doar trei curți de apel care nu utilizează dosarul electronic dezvoltat de Tribunalul Arad și asta pentru simplul fapt că au propriul lor dosar electronic, propria lor aplicație. Dosarul electronic de la Arad a fost apreciat la nivel național, la nivelul ministerului de justiție ca fiind cea mai performantă aplicație în acest sens și s-a dorit generalizarea lui la întregul sistem de justiție. În momentul de față specialiștii IT de la Tribunalul Arad lucrează la dezvoltarea dosarului electronic național, adică părțile să poată să-și vadă dosarele de la orice instanță din țară printr-o singură autentificare. În momentul de față, dacă dorești să vezi dosarele din raza Curții de Apel Timișoara trebuie să intri pe aplicația de pe site-ul tribunalului sau a curții, dar dacă vrei să le vezi și pe cele de la București, trebuie să intri pe dosarul electronic de acolo. Dosarul electronic național se dorește a fi într-o singură bază de date, într-un singur loc. Teoretic, acum, există în paralel soluția alternativă la hârtie doar că atât legislația primară, cât și legislația secundară, mă refer la codul de procedură civilă și la regulamentul de ordine interioară, în momentul de față nu permit renunțarea la hârtie, adică trebuie să existe un dosar atât pe suport de hârtie și nimic nu împiedică existența dosarului digital. De altfel, întreaga procedură și întreg regulamentul este gândit pentru o comunicare pe suport de hârtie, comunicarea electronică este în mai mică măsură vizată de textele legale, dar se poate desfășura fără niciun fel de impediment legal.
În viitor, vrem să dezvoltăm inclusiv o registratură electronică în care să se poată depună documentele simplu și să primești o confirmare electronică a depunerii documentelor, alta decât un mesaj care se primește automat că <<Ați depus un document pe adresa de mail a Tribunalului Arad>>, să primească părțile un mesaj mai clar, mai personalizat, să se creeze posibilitatea ca atunci când depui un document să selectezi tu tipul doicumentului, să completezi câteva date esențiale, după ce l-ai trimis să primești o confirmare să nu existe dubii sau temerarea că eu l-am trimis , dar nu amprimit nicio confimare.

Aradon: Cât economisește Tribunalul Arad prin folosirea dosarului electronic?
Flavius Bradin: Aproximativ 25 la sută dintre actele de oprocedură au fost comunicate prin format electronic. Nu e mult, dar nici nu e puțin, dacă ne gândim că pe rolul Tribunalului Arad sunt cam 45-50 de mii de dosare, că se face în fiecare dosar cel puțin două comunicări, că o comunicare costă între 4 și 5 lei. Puteți face un calcul să vedeți cât s-a economisit prin faptul că s-a utilizat o comunciare electronică. Cred că ține și de educația noastră de a proteja mediul și de a ne apleca mai mult pentru partea de digitalizare să ne dorim să folosim dosarul electronic.

Bani economisiți

În anul 2021, instanţele din judeţul Arad au efectuat 214.022 de comunicări ale actelor de procedură, din care 51.168 au fost efectuate electronic. Costul privind expedierea prin poştă este de 4,29 lei pentru fiecare comunicare. Prin comunicarea electronică a actelor de procedură a rezultat o economie de 219.510,72 lei la nivelul tuturor instanţelor din judeţul Arad.