JA. Ştiu că vi se va părea ciudat ca prima întrebare pe tema bugetului pe care îl va avea Aradul în acest an să fie cea care va urma, dar pentru arădeanul de rând s-ar putea să fie singura interesantă: V-aţi calculat impozitul pe care îl veţi plăti pe casă şi maşină în 2016? Vă faceţi probleme?
Gheorghe Falcă. De ce să fie ciudat? E normal ca banii colectați de stat și de autoritățile locale și felul în care sunt cheltuiți aceștia să se afle în centrul preocupărilor cetățenilor. De aceea ar fi de dorit ca toți cei implicați public în discuție să dea dovadă de obiectivitate, de profesionalism, mai ales că Aradul este recunoscut la nivel european pentru transparență. În 2016 avem un nou Cod Fiscal și, ca urmare, au apărut o serie de modificări în ceea ce privește impozitele. Nu autoritățile locale sunt cele care elaborează și hotărăsc un cod fiscal. Astfel că modificările de care vorbim, bune sau rele, nu sunt generate nici de Primăria Arad și nici de Consiliul Local. Ce vă pot spune e că Primăria va avea, din taxe și impozite, venituri similare cu cele din anii trecuți. Arădenii pot ştii cât au de plătit exact de ieri, 18 ianuarie, moment la care au devenit operaționale ghișeele Direcției Venituri și ghișeul online. În ceea ce mă priveşte, voi avea grijă să îmi respect obligațiile, așa cum am făcut-o totdeauna.
JA. O veste tristă pentru cei care visau frumos din punct de vedere cultural a venit la finele anului trecut: nu mai luptăm pentru titlul de capitală culturală europeană. Mai e cultura o prioritate ca atare? De ce înghite mulţi bani când visul nu mai e realizabil?
G.F. Am muncit mult să ne calificăm pe lista scurtă în competiția Capitală Europeană a Culturii 2021. Le mulțumesc încă o dată tuturor celor care s-au implicat în proiect și colegilor din administrația locală care l-au susținut. Am avut curajul să ne înscriem în competiție și să punem în mișcare sângele orașului. În România numai 14 orașe au avut această îndrăzneală, unele dintre cele mai importante. Am fi fost încântați să mergem mai departe, dar suntem încântați și de ce am realizat în pregătirea dosarului de candidatură. Ne-am propus activarea tinerilor și am reușit! Am acordat atenție mai mare instituțiilor de cultură tradiționale. Am adus în Arad experți internaționali în management cultural, bine cotați în Europa, care au lucrat la dosarul de candidatură și la strategia culturală. Am înființat Centrul Municipal de Cultură, care în anul 2015 a derulat un număr de aproximativ 200 de activități, a finanțat 50 de proiecte nerambursabile ale unor actori culturali independenți. Am organizat sesiuni de training pentru profesionalizarea celor implicați în gestionarea instituțiilor locale de cultură. Am reactivat relațiile culturale cu orașele înfrățite cu Aradul, am trimis artiști arădeni în străinătate și am primit artiști europeni la Arad. Am dobândit trei documente strategice extrem de importante pentru viitorul vieții culturale arădene: maparea resurselor culturale, dosarul de candidatură și strategia culturală a municipiului. Niciodată în ultimele decenii nu s-a vorbit atât de mult despre potențialul culturii arădene, chiar dacă uneori în termeni polemici, și nu s-au întreprins atât de multe, ca în anul 2015. În luna octombrie, pentru a susține dezvoltarea culturală a Aradului, Consiliul Local Municipal a votat cumpărarea Teatrului Vechi, a Cazinoului, a unor spații industriale emblematice pentru Arad, fabrica Marta, TEBA, pe care le vom pune la dispoziția artiștilor arădeni, a tinerilor creativi și talentați. Am elaborat direcții importante de acțiune pentru revitalizarea Cetății Aradului chiar din momentul în care o vom dobândi de la Ministerul Apărării; este un spațiu de 100 de hectare, un imens laborator de creație pe care îl oferim culturii europene.
S-a muncit enorm în anul 2015, anul candidaturii noastre, pentru viitorul culturii în Arad, pentru crearea unui pol interesant, activ și atractiv, iar rezultatele încep să apară. Veți vedea dinamica și calitatea activităților culturale de anul acesta și dezvoltarea parteneriatelor noastre naționale și internaționale, cu efect imediat asupra evenimentelor culturale din oraș! Nu ne-am făcut de râs, dimpotrivă, suntem în compania selectă a unor municipii, ce-i drept nu foarte multe, care au înțeles că dezvoltarea nu înseamnă numai asfalt și beton, investiții în canalizare și transport (chiar dacă noi avem realizări importante și în această direcție) și care se gândesc la viitor.
Mă întrebați de banii alocați culturii: da, vom continua să investim în acest domeniu! Nu se cunoaște, dar Asociația Arad, Capitală Europeană a Culturii a fost verificată din trei în trei luni în anul 2015, de experții contabili și consiliile de administrație a cinci instituții publice finanțatoare, pentru transparența și oportunitatea cheltuielilor sale. A cheltuit de cinci ori mai puțini bani tot anul decât Craiova în ultimele trei luni ale anului trecut, pentru candidatură! O spun doar în paranteză, să înțelegeți că există un control extrem de strict al respectării procedurilor și cheltuielilor. Vom continua să investim în cultură, pentru că acesta este viitorul Aradului. În anul 2021 un oraș din România va deveni Capitală Europeană a Culturii. Cine va veni din occident în țara noastră, va trece prin Arad. Trebuie să fim pregătiți cu o ofertă competitivă pentru acești oameni.
De altfel, vă spun în premieră că orașul nostru rămâne în competiție și susține un candidat la titlul de Capitală Europeană a Culturii! Este o șansă mare pentru arădeni, nu rămânem pe dinafară! Obiectivul nostru este ca în anul 2021 Aradul să fie un oraș de destinație pentru oamenii de cultură și consumatorii de cultură, și nu doar unul de tranzit!
JA. Moare sportul în Arad. Mor echipele emblematice ale Aradului. Nu vine salvarea din buget? N-ar trebui să vină (şi) de aici? De ce unii pot finanţa sportul nu numai prin proiecte, alţii nu?
GF. Să ne înțelegem. Un oraș în care două echipe își dispută un meci și câteva mii sau zeci de mii se uită la ei nu este un oraș care face sport. Sportul de masă și sportul de performanță sunt subiecte diferite. În anii ’90, arădenii, copii, adolescenți și adulți până la o anumită vârstă, jucau fotbal în curtea școlii. Cam asta însemna sport de masă în Arad. Eu mi-aș dori să văd și acum copii jucând fotbal nesupravegheați în jurul blocului, în zi de vară până-n seară, așa cum o făceau atunci. Dar s-au schimbat vremurile, s-a schimbat stilul de viață. Primăria a construit locuri de joacă în toate cartierele, ele incluzând terenuri de baschet și mese pentru tenis de masă. Așa că pentru cei mici situația e mai bună decât înainte. Adulții și adolescenții joacă fotbal în săli special amenajate, pe terenuri sintetice. Numărul sălilor de fitness și body building a crescut. Nu există statistici, dar sunt convins că numărul femeilor care fac astăzi sport este mult mai mare decât înainte. A crescut și numărul bazinelor de înot. Baza de natație Pădurice a fost modernizată și se va construi un bazin nou în cartierul Subcetate. Sălile de sport ale școlilor arată mult mai bine decât în anii 90, iar seara sunt folosite de către adulți. Se construiește un stadion modern de fotbal. Nu asistăm la o moarte a sportului, ci la o transformare a lui. Sigur, mai avem până să ne apropiem de situația ideală. Oricât am fi de idealiști, nici sportul, nici cultura, ca fenomene de masă, nu pot exista fără o bază economică sănătoasă.
Chestiunea sportului de performanță e diferită. Este nevoie de o nouă lege a sportului care să înlesnească atragerea investitorilor privați. Noi susținem echipele fanion ale orașului, UTA la fotbal și ICIM la baschet, în ce privește infrastructura și cheltuielile de funcționare, dar salariul sportivilor trebuie plătit de investitorii privați.
JA.De ani de zile, mândria – când venea vorba de bugetul local – era capitolul investiţii. Erau bani din credite, mai veneau bani de la buget iar uneori 40% din buget era direcţionat spre investiţii. Acum toate datele de mai sus par istorie. De ce? Nu mai e nevoie de investiţii în Arad?
GF. Mereu am considerat că realizarea de investiții este una dintre cele mai importante responsabilități ale mele ca primar. Și acest lucru se reflectă și în bugetul pe anul 2016, dacă îl citim corect. Legiuitorul definește bugetul local și bugetul generat din excedent. Al doilea se adresează în special investiților. Dacă însumați cele două bugete, veți constata că Aradul continuă să investească masiv. Prioritățile pentru anul 2016 sunt drumurile, calitatea spațiilor verzi și recreative, școlile și izolarea termică a blocurilor.
JA. Ar putea să fie acesta ultimul buget al Municipiului cu Gheorghe Falcă ca primar. E vreo poziţie în buget, vreo investiţie nouă, vreo dorinţă finanţată, de care edilul care a condus 12 ani municipiul să-şi lege numele? Un fel de încununare a carierei de primar?
GF. Am suficiente realizări din care, sunt sigur, dumneavoastră puteți alege una. În 2005 canalizarea acoperea 54%, astăzi suntem la 97%. Au fost refăcute bulevardele Vlaicu, Revoluției și Calea Timișoarei, s-au realizat 200 de km de conducte de apă, am modernizat liniile de tramvai și am cumpărat 6 tramvaie Imperio, la standarde europene. Au fost reabilitate Podul Traian și Palatul Cultural. La fel, rețeaua de termoficare. Am investit masiv în educație, reabilitarea și modernizarea Colegiului Național Moise Nicoară fiind cel mai mare proiect de acest gen din țară. Astăzi infrastructura Aradului nu doar că răspunde nevoilor curente, ci este și capabilă să suțină o dezvoltare susținută a orașului.
„Obiectivul nostru este ca Aradul să fie un oraș de destinație pentru oamenii de cultură și consumatorii de cultură, și nu doar unul de tranzit”
Citiți principiile noastre de moderare aici!