Domnule Seculici, în calitate de arhitect, care credeţi că ar fi componentele fundamentale care definesc viaţa unui oraş?
SECULICI. Ar trebui să pornim de la o premisă: orice oraş, de-a lungul existenţei sale, a exprimat gradul de cultură şi civilizaţie în momentul respectiv. Indiferent că este mai vechi sau mai nou, orice oraş are două componente: una a civilizaţiei şi componenta artistică şi de divertisment.
Puteţi să definiţi cele două componente?
SECULICI. Civilizaţia înseamnă să ai o infrastructură dezvoltată care să asigure un anumit confort pentru toţi locuitorii. Componenta artistică şi de divertisment reprezintă tot ceea ce presupune arhitectura unui oraş din punct de vedere urbanistic, arhitectural şi cultural, tot ceea ce dă imaginea unui oraş.
Vorbeaţi despre oraşe noi şi oraşe vechi. Care ar fi diferenţa dintre cele două tipuri de oraşe?
SECULICI. E mult mai uşor să construieşti un oraş nou, mai ales în condiţiile tehnice de astăzi decât să adaptezi la tehnologiile actuale un oraş vechi. Dar pentru arhitecţi este mereu o provocare. Un oraş vechi a fost construit într-o anumită epocă pentru acea epocă, la performanţele tehnice de la vremea respectivă. Dau un exemplu minor: oraşele vechi nu au fost construite pentru a suporta zecile de mii de maşini care circulă astăzi, iar generaţia de acum trebuie să găsească soluţii pentru a face faţă unei circulaţii de neconceput în urmă cu doar o jumătate de secol.
Să luăm drept exemplu Aradul. Cum vede arhitectul Gheorghe Seculici oraşul Arad?
SECULICI. Aradul este un oraş vechi, istoric, cu toate avantajele şi dezavantajele lui, la care s-au adăugat în ultima jumătate de secol un număr important de cartiere noi. Din acest punct de vedere, rolul arhitecţilor a fost unul extrem de important în reorganizarea infrastructurii noi, corelate la cea existentă. Infrastructura a trebuit adaptată la numărul crescând de locuitori, ca să nu mai vorbesc că în mai bine de jumătate de oraş nu exista infrastructură. Rezolvarea ei a presupus eforturi financiare uriaşe, dar, în mod normal, şi disconfortul din timpul execuţiei pentru o mare parte a oraşului. Dar trebuie avută însă în vedere finalitatea oricărui demers: populaţia are acasă utilităţile necesare unei vieţi civilizate. Acestea nu se construiesc peste noapte, oricât ne-am dori noi acest lucru. Oraşul Arad a devenit unul din oraşele cu gradul de confort cel mai ridicat din ţară.
Mai concret, ce s-a făcut pentru acest oraş dar, mai ales, cine a făcut aceste demersuri?
SECULICI. Şansa mea şi a colegilor mei este că ceea ce s-a făcut vede toată lumea. Nu e nevoie de pledoarie pentru ceea ce poate vedea oricine. Aici nu mai e nevoie de teorie pentru că faptele se văd. Arădenii ştiu bine, fiecare pe strada lui, ce au făcut administraţiile de dinaintea noastră şi ce a făcut administraţia actuală pentru oraş. Practic, pesediştii şi liberalii – guralivi, dar ineficienţi – n-au realizat aproape nimic. Prin comparaţie, putem enumera multe obiective majore pe care administraţia sub conducerea primarului Gheorghe Falcă le-a realizat în cele două mandate. Să precizăm că există şi alte obiective în derulare, rezultatul final e că Aradul va fi primul oraş din ţară cu 100% componenta de infrastructură rezolvată.
Ce facem cu componenta artistică şi de divertisment a oraşului?
SECULICI. Vorbeam despre avantaje şi dezavantaje. Aradul are o arhitectonică deosebită. Despre Arad s-a spus că este „mica Vienă”. Aradul are clădiri cu o arhitectură impresionantă, dar multe sunt degradate ori nu sunt puse în valoare. Clădirile reprezentative ale oraşului ar trebui recondiţionate, restaurate şi puse în valoare printr-un iluminat adecvat cum e Palatul Administrativ, clădirea teatrului sau alte obiective importante de pe bulevard. Un oraş vechi trebuie pus în valoare în permanenţă din mers, păstrându-i istoria, tradiţia şi, nu în ultimul rând, componenta artistică. Noi am încercat în Arad să facem acest lucru, dar trebuie să recunosc că am avut în vedere, în primul rând, componenta ridicării gradului de confort al oraşului.
Aradul ridică probleme majore când ne gândim la circulaţie. Ce se poate face pentru a avea o circulaţie mai fluentă?
SECULICI. În momentul finalizării arterelor din centura Aradului, când se va da în folosinţă şi autostrada, e foarte clar pentru toată lumea că oraşul va fi protejat de această circulaţie cu probleme din zona centrală. Vor trebui decongestionate arterele principale şi aceasta se poate face doar prin construirea de locuri de parcare subterane şi supraterane. Apoi, populaţia trebuie să regândească deplasarea şi să aibă în vedere alte mijloace decât maşina. Cum ar fi tramvaiul şi bicicleta. Acest lucru se întâmplă deja în Occident şi se va întâmpla şi la noi. Dar şi aici există o problemă cu infrastructura. Cu tramvaiul am rezolvat problema, rămâne să gândim soluţii pentru pistele de biciclete. Ceea ce se şi face în prezent. Chestiunea fundamentală este ca edilii oraşului să se gândească în permanenţă la problemele cetăţenilor şi să le rezolve.
Încercăm şi o concluzie?
SECULICI. Omul politic n-a prea fost prezent în această discuţie. Din păcate, politicienii noştri din opoziţie consumă o cantitate uriaşă de vorbe şi nu mai au timp să facă altceva. Ştiind acest lucru, i-am lăsat să vorbească vrute şi nevrute şi ne-am văzut de treabă. Rezultatul este cel pe care pot să-l constate toţi arădenii, oriunde ar locui ei în acest oraş. Desigur, întotdeauna mai este ceva de făcut. Dar ce a fost mai greu şi mai costisitor a fost rezolvat. Sunt convins că viitorul deceniu va transforma Aradul într-un oraş cu adevărat european, atât în componenta sa de infrastructură, dar mai ales în cea artistică şi de divertisment. Apropo de civilizaţie, cred că lumea s-a săturat de certurile şi mizeriile din politică şi mai cred că e nevoie de normalitate. Iar normalitatea presupune mai multă muncă şi mai puţine vorbe.
Citiți principiile noastre de moderare aici!