Sala a fost plină, credeţi că au venit pentru Bleonţ sau pentru Shakespeare…
Bleonţ: Nu ştiu, important e că au venit. Unora le place, altora nu le spune nimic, alţii se leagă de o replică. Totul este despre mister, e o întâlnire, te deschizi spre el, e un dor care ne cheamă spre ceva, care scapă minţii umane.
A fost creată şi o adevărată isterie în jurul spectacolului după ce v-aţi dezbrăcat în faţa jurnaliştilor în timpul conferinţei de presă. Aţi fost acuzat, blamat, psihanalizat. Ce v-a venit să vă dezbrăcaţi?
Bleonţ: Cine a fost la spectacol înţelege. Richard nu este un om care să se asume aşa cum e, din cauza că nu se asumă, el nu iubeşte. Şi din cauză că el nu iubeşte, rade totul în jur. A fost un gest spontan în acel moment, dar actul de a mă dezbrăca era o formă de a arăta ce înseamnă să te accepţi aşa cum eşti. Facem acest gest în fiecare zi în care ne trezim, în fiecare zi în care ne băgăm în pat…Trupul este ultimul loc şi singura noastră casă.
Credeţi într-o altă cultură ar fi avut un alt impact, poate nu ar fi şocat atât de mult?
Bleonţ: Nu mă interesează altă cultură, eu trăiesc în această cultură şi mor în această cultură…
Dar există riscul ca pentru cei de aici, din această cultură să rămâneţi ca Bleonţ care s-a despuiat la o conferinţă de presă şi nu ca Bleonţ care l-a jucat teribil pe Richard al III-lea. Opinia publică tinde să judece după extreme, rămâi acolo în percepţia colectivă.
Bleonţ: Nu, lumea tinde să judece după mintea fiecăruia. Fiecare om este un univers. Poate percepţia colectivă e greşită. Viaţa se naşte numai dacă ne dezbrăcăm şi nu se naşte viaţa decât dacă apare o stare, un foc, o ardere, iubirea în actul de iubire care naşte viaţa. Intrăm pe lumea asta goi, murim goi. Chiar dacă ne facem catafalc de mahon şi suntem îmbracaţi în ultimul Armani pe ultimul drum…Un lucru normal e atât de şocant încât nu se mai auzea ce spun. Asta dovedeşte că atenţia noastră e în alte locuri.
Să ne reîntoarcem atenţia spre teatru. Nu credeţi că v-aţi asumat, din nou, un risc când aţi decis să jucaţi alături de aceşti amatori foarte tineri?
Bleonţ: Este un risc pe care mi l-am asumat, Toma Enache şi cu mine, dar nivelul la care am ajuns cu „Amadeus” şi cu Richard al III-lea dovedeşte că a meritat riscul. A fost şi este o aventură.
Există şi alte proiecte în această aventură?
Bleonţ: Nu, acum facem un turneu cu „Richard al III-lea, pe viitor nu ştiu. Am fost susţinuţi pentru acest proiect de Primăria şi Consiliul Local Drobeta Turnu Severin. Aşa s-au născut cele două proiecte. A fost o întâlnire între dorinţa lor, înţelegerea lor, susţinerea lor financiară şi dorinţa acestor tineri de a participa în acest proiect.
M.A.
Citiți principiile noastre de moderare aici!