Domnule ministru, de ce aţi ales Aradul pentru deschiderea noului an şcolar?
FUNERIU. Pentru că Aradul este un judeţ în care Inspectoratul Şcolar lucrează foarte bine şi am vrut să văd o serie de elemente care pot să ne dea idei pentru întregul sistem. Pentru că Aradul are şi va avea întotdeauna o rezonanţă specială în sufletul meu – fiind născut în Arad – şi pentru că cred că este un semnal pe care îl putem da, că lumina nu vine întotdeauna doar de la Bucureşti.
Ce v-a făcut să optaţi (şi) pentru o instituţie de învăţământ special, şi nu doar pentru o şcoală normală?
FUNERIU. Şi o instituţie de învăţământ special trebuie să fie o şcoală normală. Aş mai spune că nivelul de civilizaţie al unei naţiuni de multe ori se poate vedea prin grija pe care acea naţiune o are pentru cei mai vulnerabili. Este un semnal dat, ca reprezentant al României şi al statului român, că statul este acelaşi pentru toată lumea, că are aceleaşi preocupări pentru toată lumea. Este şi un mesaj de încurajare, de încredere pentru elevii din această şcoală: cu perseverenţă, şi ei pot să reuşească să facă anumite lucruri, fiecare la nivelul său.
Cadrele didactice încep anul şcolar cu salarii mai mici. Credeţi că această situaţie va afecta calitatea procesului de învăţământ?
FUNERIU. Noi ne străduim ca aceste condiţii materiale foarte dificile să dureze un timp cât mai scurt, astfel încât procesul educaţional să nu fie perturbat sau să fie perturbat cât mai puţin. Două elemente aş vrea să subliniez. În ceea ce priveşte cadrele didactice, ca orice sistem, sistemul de educaţie are nevoie de o resursă umană care să aibă trei caracteristici: să fie foarte bine pregătită, să fie corect selectată şi să fie corect răsplătită. Din păcate, în România, niciuna dintre cele trei caracteristici nu este astăzi îndeplinită. Aşadar, ceea ce eu încerc să fac, în calitate de ministru al Educaţiei, este să coroborăm cele trei elemente.
Cum vă gândiţi să faceţi acest lucru?
FUNERIU. Formarea profesională a cadrelor didactice este reglementată într-un mod fără precedent în noua Lege a Educaţiei, pe care sperăm să o avem în vigoare cât mai repede. Fără o resursă umană de calitate, nu vom putea transforma sistemul. Tot pe palierul calităţii formării resurselor umane, în noua organigramă a inspectoratului, am prevăzut posturi exact pentru formarea profesională, formarea continuă a cadrelor didactice, căreia îi acordăm foarte multă importanţă.
În ceea ce priveşte selecţia cadrelor didactice, examenul de titularizare – aşa cum a fost el organizat în acest an – ne-a arătat adevărata faţă a calităţii celor care doresc să devină dascăli: unii foarte buni, alţii mai puţin pregătiţi. Pentru a schimba în bine acest sistem, ne bazăm pe cei mai buni dintre profesori. Aici e una dintre cheile schimbării: să le implicăm în procesul de schimbare, pe cele mai bune cadre didactice. Şi vă asigur că ele sunt foarte multe.
În ceea ce priveşte răsplătirea muncii pe care o desfăşoară cadrele didactice, am spus-o încă din prima zi a mandatului meu, că avem o serioasă problemă în ceea ce priveşte salariul de intrare în sistem. De aceea, în noua Lege a Educaţiei am prevăzut ca ultimii ani de formare în universitate pentru cei care devin cadre didactice să fie plătiţi la nivelul unui profesor debutant, iar în grila de salarizare a noii legi a salarizării unitare, să vedem în ce măsură putem să ridicăm salariul de intrare în sistem. Ar mai fi de spus că plata profesorului trebuie diferenţiată în funcţie de calitate. Iar calitatea, din punctul meu de vedere, nu se rezumă la teancul de hârtii pe care le-ai acumulat prin diferite pregătiri sau participări la diferite concursuri, ci prin munca la clasă. Munca la clasă, progresul şcolar al fiecărui copil trebuie să fie principalul indicator de performanţă a cadrelor didactice.
Ce certitudine pot avea cadrele didactice că actuala stare de lucruri se va schimba în bine?
FUNERIU. Vreau să-i asigur pe profesori de întreaga mea solidaritate. Prin modul în care au înţeles să se strângă în jurul elevilor atunci când a fost dificil – şi mă refer aici la finalul anului şcolar trecut – practic au demonstrat că sunt acea clasă a naţiunii pe care ne putem baza în condiţii dificile. De aceea, eu cred că ei sunt primii care trebuie să reintre în parametri normali atunci când România intră în parametri normali. Şi au în ministrul lor un aliat.
Când credeţi că se va întâmpla „intrarea dascălilor în parametri normali”?
FUNERIU. Odată cu intrarea României în parametri normali. Sunt câteva cifre care ne indică un început de însănătoşire structurală a României. Marii parametri structurali sunt, la ora actuală, sub control şi asta ne face să credem că lucrurile pot să reintre în normal de la începutul anului viitor. Dar ministrul Economiei şi Finanţelor este cel care trebuie să dea aceste semnale şi să vorbească despre ele. Eu, gestionând procesul de educaţie, trebuie să optimizez modul de alocare a resurselor existente acum.
S-a creat impresia că reforma din Educaţie înseamnă doar tăieri salariale, reducerea cheltuielilor şi nicidecum reformarea sistemului. Cum combateţi această idee?
FUNERIU. În sistemul educaţional, orice schimbare pe care am propus-o a avut în vedere sporirea oportunităţii educaţionale a copilului. Şi am să vă spun două măsuri în acest sens. În primul rând, finanţarea per elev. Modul de finanţare a şcolilor per elev nu a adus neapărat foarte multe economii. În schimb, a crescut predictibilitatea fiecărei şcoli în ceea ce priveşte resursele financiare, a crescut gradul în care şcolile pot să se organizeze cu resursele existente. De asemenea, acea reducere de 15.000 de posturi pe care am anunţat-o în primele mele zile de mandat a dus la următorul lucru: anul acesta avem cu 60% mai puţine cadre didactice necalificate în sistem şi cu 52% mai puţine cadre didactice pensionare în sistem. Aşadar, odată cu reducerea numărului de posturi, am asistat la o creştere calitativă a resursei umane care merge la clasă. Deci, cea mai mare risipă de bani o reprezintă lipsa educaţiei. Prin urmare, creşterea nivelului de pregătire a elevului reprezintă cea mai mare economie financiară şi cea mai mare investiţie în viitorul României. Aşadar, obiectivul schimbărilor din Educaţie este, în primul rând, creşterea calităţii şi, în al doilea rând, o alocare mult mai corectă şi mai justă a resurselor financiare. Obiectivul nostru nu este acela de a economisi bani în detrimentul pregătirii elevilor.
Care sunt ţintele şcolii româneşti pentru anul şcolar 2010-2011?
FUNERIU. Prima ţintă aş caracteriza-o prin cuvântul încredere. Prin tot ceea ce facem, este necesar să redobândim încredere în şcoala românească. Părinţii să aibă încredere că şcoala unde învaţă copiii lor este o şcoală serioasă. Şcoala trebuie astfel gândită încât să sădească copiilor încredere în ei înşişi. Pentru că o naţiune puternică nu poate fi solidă decât dacă fiecare cetăţean are încredere în capacităţile sale, are încredere că poate realiza ceea ce doreşte în viaţă. De asemenea, cadrele didactice trebuie să aibă încredere în câţiva parametri care, până la urmă, sunt foarte simpli. Trebuie să aibă încredere că ministerul şi statul fac tot ceea ce este posibil pentru ca meseria de dascăl să fie, în sfârşit, respectată; să aibă încredere că lucrăm foarte minuţios şi foarte ştiinţific la tot ceea ce înseamnă modernizare curriculară. Aş caracteriza ca un obiectiv sumativ, care le subsumează pe toate celelalte, în acest an şcolar, recâştigarea încrederii în şcoala românească.
Vă referiţi aici şi la învăţământul universitar?
FUNERIU. Învăţământul universitar s-a decredibilizat într-un mod nepermis în ultimii ani. Dacă ne plimbăm pe străzile marilor oraşe, vedem pe stâlpi lipite afişe „vând lucrare de licenţă”. Sunt multe comportamente neacademice la universităţile din România, scoase în evidenţă chiar de presă. Am numit, zilele acestea, o comisie formată din cei mai valoroşi oameni pe care România îi are astăzi, care să valideze titlurile universitare. Începând de acum, niciun doctorat, niciun titlu de profesor sau de conferenţiar nu va fi acordat în România altfel decât pe criterii strict calitative, validate de cei mai valoroşi oameni ai României.
Ce ne puteţi spune despre perspectiva şcolii româneşti în următorii ani?
FUNERIU. Vreau să vă vorbesc foarte deschis şi să spun că sunt de un optimism moderat. De ce? Pentru că am văzut că atunci când sistemul este condus corect, el reacţionează bine. Am văzut că în momentul în care dăm nişte repere clare şi ne organizăm foarte bine, bacalaureatul, brusc, devine relevant. Sigur, rezultatele slabe le vedem. Şi să nu uităm că acei copii care astăzi dau bacalaureatul, din cei 12 ani de şcoală, 10 i-au petrecut în mandatul lui Marga, Andronescu şi Adomniţei. Iată rezultatele! Atunci când le măsurăm corect, vedem că aceste rezultate nu reflectă decât măsurile de schimbare frecventă şi greşită care au fost luate de cei trei miniştri menţionaţi.
În acelaşi timp, nu pot să nu remarc că avem în sistem foarte multă calitate care, însă, nu este exploatată corect din pricina unui sistem încă nefuncţional. Dar, în acelaşi timp, vedem că atunci când sunt luate măsuri juste, sistemul funcţionează corect. Asta îmi conferă optimism. De asemenea, modernizarea curriculară pe care am pus-o în mişcare împreună cu un grup de experţi recunoscuţi la nivel naţional şi internaţional, îmi dă speranţa că vom putea începe noul an şcolar 2011-2012 pe coordonate noi şi sănătoase.
Aş mai vorbi despre semnele pozitive care există în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii. În acest an, 90,5% dintre copiii României vor învăţa în şcoli autorizate sanitar. Este un pas înainte foarte important făcut de sistem şi dorinţa mea este ca la anul să avem 95% dintre copii care învaţă în şcoli autorizate sanitar.
Deci, toate aceste elemente mă fac să fiu optimist. Dar sunt optimist mai ales pentru că îmi apare într-un mod foarte clar că atunci când se iau măsuri clare, ferme şi bine gândite, sistemul reacţionează pozitiv.
MESAJ PENTRU ELEVI ŞI DASCĂLI
„Pe elevi i-aş îndemna să aibă încredere în ei înşişi. Să nu-i creadă niciodată pe aceia care le spun că visele lor nu pot fi realizate pentru că sunt prea îndrăzneţe. Să aibă întotdeauna încredere în ideile lor, în forţele lor, în opiniile lor. În ceea ce-i priveşte pe profesori, înainte de orice, aş vrea să le transmit mulţumirile mele pentru modul în care au reacţionat în momentul în care s-au operat aceste tăieri de salarii, când ei au ales să fie, totuşi, alături de elevi. Le-aş mulţumi pentru acest lucru şi i-aş ruga să nu uite nicio clipă că, într-adevăr, ei sunt elita naţiunii şi modul în care ei se comportă dă tonul pentru România. România are nevoie de modele în acest moment, iar dascălii pot să reprezinte aceste modele.”
D.D.
Citiți principiile noastre de moderare aici!