Domnule preşedinte, ideea reorganizării administrative a ţării a inflamat din nou spiritele. Ce trebuie să înţeleagă cetăţeanul din toată această tevatură?
SECULICI. Trebuie să pornim de la o premisă: suntem în faza de discuţii şi consultări. Nu s-a luat nicio decizie, nimic nu este bătut în cuie. De altfel, preşedintele Traian Băsescu a şi propus o perioadă de consultări cu toate partidele, în perioada 20-30 iunie a.c. Presa a relatat deja că există mai multe opinii şi variante în privinţa reorganizării administrative şi să nu uităm că trebuie consultată şi societatea civilă.
Problema este că nimic nu e sigur şi nimeni nu vorbeşte despre un proiect la modul concret.
SECULICI. Un proiect definitiv nu poate fi avansat decât în urma unor consultări şi discuţii serioase, aşa după cum am precizat înainte. Toată lumea vorbeşte despre reorganizare, dar lumea nu ştie aproape nimic despre reorganizare administrativă. Dar asta nu o împiedică să-şi dea cu părerea. În atari condiţii, dezinformarea şi manipularea sunt, ca de obicei, la ordinea zilei.
Ca idee generală, la ce ne trebuie o nouă organizare administrativă?
SECULICI. Toate partidele şi societatea civilă au discutat în repetate rânduri despre o nouă reorganizare administrativă a României. Există mai multe cauze care determină o nouă reorganizare. Franţa, bunăoară, este arondată în multe departamente, dar s-au înfiinţat şi 12 regiuni care au drept scop o mai echitabilă dezvoltare a departamentelor. Cred că şi în România s-ar putea proceda similar, împărţindu-se ţara în regiuni de dezvoltare, ceva în genul euro-regiunilor, care să aibă drept scop dezvoltarea României.
Dar se vorbeşte şi despre descentralizare, regiunile având un fel de guvern propriu care să preia unele din atribuţiile guvernului central.
SECULICI. Aşa după cum v-am mai spus, se vorbesc multe şi, înţelept din partea tuturor cetăţenilor români – şi aici intră şi maghiarii –, ar fi să fim lucizi, să trecem la consultări serioase şi să depăşim faza de bârfă. Numai în urma unor discuţii şi consultări cu toţi factorii responsabili putem să vorbim despre un proiect serios. Problema fundamentală este eficienţa. Va fi România mai eficientă din toate punctele de vedere în urma reorganizării? Dar, mai ales, va fi cetăţeanul beneficiarul reorganizării? Pentru că, la urma urmei, orice iniţiativă politică trebuie să aibă în vedere două ţinte: ţara şi cetăţeanul.
Apropo de ţară, se vehiculează de către maghiari ideea înfiinţării unui ţinut secuiesc.
SECULICI. Cred că atât românii, cât şi maghiarii trebuie să înţeleagă o dată pentru totdeauna că România este un stat unitar, indivizibil şi nimeni nu poate exporta ţinutul secuiesc în Ungaria. Nu bagi ţinutul în traistă şi te duci cu el în lume. Dar, repet, să lăsăm dialogul să funcţioneze şi, când proiectul este definitiv, vom putea comenta la obiect.
Ar mai fi, nu în ultimul rând, problema care ne doare pe noi, arădenii: desfiinţarea judeţului şi dependenţa de Timişoara.
SECULICI. Este o problemă extrem de sensibilă care ne frământă pe toţi, indiferent din ce partid facem parte. Noi nu suntem nici bănăţeni, nici bihoreni. Avem o identitate proprie, mai ales de ordin cultural şi spiritual, care nu poate fi eludată. Şi, evident, nu poate fi ignorat nici factorul economic. Noi, arădenii, va trebui să reflectăm serios la ideea de reorganizare şi să avansăm soluţii care să ne satisfacă şi care să fie, în acelaşi timp, în concordanţă cu proiectul naţional de reorganizare. E greu să împaci şi capra şi varza şi, de aceea, cred că lucrurile trebuie gândite foarte serios şi nu trebuie acţionat în pripă.
În aceste circumstanţe, se poate vorbi despre o asumare din patea guvernului a unei legi de reoganizare administrativă?
SECULICI. În faza în care suntem, nu poate fi vorba de aşa ceva. Cred că această lege trebuie asumată de toate forţele politice. De fapt, această lege trebuie să fie un test de responsabilitate pentru întreaga clasă politică românească.
Citiți principiile noastre de moderare aici!