Deşi aţi plecat, de multă vreme, de la Teatrul de Marionete Arad, nu aţi părăsit cu totul Aradul…
RADU DINULESCU: Ar fi dificil să uit cu totul Aradul… în primul rând pentru că aici locuiesc, aici am avut cele mai mari realizări, în timp și pentru că mă leagă încă o mulțime de amintiri, de prietenii… Pe urmă spectacolele create de mine la Teatrul de Marionete sunt în continuare vii, circulă mult în țară și în străinătate, iau premii le festivaluri. Să nu uităm că, în 2013, „Tovarășul de drum” a fost prezent la câteva festivaluri în Franța, s-a jucat la Washington și New-York, la Istambul iar „Fabuloasa călătorie a domnului Nostoc” s-a jucat la Charleville Mezieres, la Paris, Strasbourg, Marsilia… Anul acesta am fost la Izmir și în Antalia, din nou regiunea Strasbourgului, am luat anul trecut premiul de regie la cel mai mare festival de păpuși din țară – Festivalul Spectacolelor de Colecție al Teatrului Țăndărică.
Dacă ar fi să faceţi un remember, care ar fi cele mai importante realizări artistice pe scenele arădene (TCIS şi Marionete)?
RADU DINULESCU: Rămâm cu ideea că „Vicleniile lui Scapin” pe care l-am montat, în 1984, cu Valentin Voicilă în rolul principal, a fost unul dintre momentele de mare intensitate artistică a carierei mele. Dar între timp lucrurile s-au schimbat, teatrul a evoluat spre alte direcții, spre alte deschideri… Nu pot să nu leg activitatea mea și de evenimente ca Festivalul „Euromarionete” sau „Underground”, unde am fost, ani la rând, unul dintre organizatori. Pe urmă o serie de spectacole pe care le-am realizat la Arad cu actori de aici și din București, desele prezențele la Avignon cu producții arădene sau în coproducție cu alte orașe… Poate că dacă, azi, ideea de a face din Arad o capitală europeană, este de atâta actualitate, este și pentru faptul că, din punct de vedere cultural, am contribuit și eu la deschiderea către alte orizonturi. Spectacolul „Caii la fereastră” de Matei Vișniec, montat inițial la Teatrul Clasic, a avut un succes mondial cu variante în română, maghiară și franceză și se joacă și acum în repertoriul de la Kamaraszinhaz. Dar poate cea mai „îndrăzneață” experiență a fost aceea de a monta primul spectacol din lume cu marionete și imagini 3D stereoscopice, spectacol care a fost reluat apoi în variantă pentru ochelari activi, în cadrul unui proiect european în Programul Cultura 2007-2013.
În care dintre ele se vede cel mai bine personalitatea regizorului Radu Dinulescu?
RADU DINULESCU: Cred că în orice direcție am pornit, fie în teatrul de actori, fie în teatrul de obiecte, fie în organizarea de evenimente și festivaluri m-am investit întotdeauna cu totul. Am luat lucrurile în mod personal, am acționat ca un manager occidental care se identifică întrutotul cu propriul său proiect și m-am ferit să fiu numai un funcționar. E adevărat că, în 2011, Teatrul de Marionete din Arad reprezenta un punct important pe harta culturală a lumii iar Kamaraszinhaz, una dintre instituțiile valoroase din punct de vedere cultural în Arad are o piatră la bază pusă de mine alături de Erno Tapaszto.
Nu pot să nu amintesc și faptul că am reușit să duc la Avignon câteva sute de artiști, o mulțime de producții, că am adus în țară multe spectacole din Europa, majoritatea văzute la Avignon. Îmi pare rău că nu am reușit să continui ideea înființării Teatrului Europei de Est la Avignon, idee care a avut suflu numai în 2008 și care nu a avut suficient sprijin mai apoi. E drept că ne-a lovit și criza…
Ce proiecte culturale mai aveţi în vedere cu arădenii?
RADU DINULESCU: În clipa asta am preluat în țară două festivaluri mari, unul de teatru antic, care va avea prima ediție în 2016 și sunt consilierul artistic și selecționer pentru Festivalul Atelier al lui Radu Macrinici. La Avignon, anul acesta voi selecționa în special spectacole pentru aceste două festivaluri și probabil că voi continua cu ediția a patra a Festivalului de Teatru – Circ. Probabil că, dacă Aradul va depăși prima selecție, cea din toamnă, și va continua cursa pentru a deveni Capitală Culturală Europeană, multe proiecte vor avea cu totul altă dimensiune.
Pe urmă am evoluat mult din punct de vedere tehnic cu spectacolele multimedia. La Oradea am derulat un proiect european care a avut ca tema dezvoltarea tehnicilor 3D stereoscopice în teatrul de marionete. Experiența de la Oradea va fi reluată într-un prim moment și la Galați și Ploiești. Unul dintre aceste trei orașe va prelua probabil proiectul și-l va duce mai departe. Poate și Aradul… depinde de rezultatul din toamnă.
Citiți principiile noastre de moderare aici!