ARAD. Instituțiile publice din județ au fost supuse auditului Camera de Conturi Arad, iar rezultatele nu sunt deloc unele îmbucurătoare. Frecventele abateri au depășit 900.000 de lei. Cea mai mare parte din aceste sume suplimentare o reprezintă chiar impozitele și taxele locale – peste 700.000 de lei! Dar dincolo de abaterile și prejudiciile stabilite de Camera de Conturi, primăriile din județ par să aibă grave probleme în gestionarea bugetelor locale.
„Frecvente și semnificative cazuri de nerespectare a reglementărilor legale în domeniul finanțelor publice locale, fiind constatate abateri care au condus la neatragerea veniturilor cuvenite bugetelor locale, producerea unor prejudicii în dauna resurselor publice locale”, transmite Camera de Conturi. Iar acestor abateri li se adaugă și un management total neperformant „care a cauzat neîndeplinirea prevederilor inițiale și definitive privind execuția bugetară la partea de cheltuieli”. Mergând mai departe, Camera de Conturi arată, ceea ce fiecare locuitor din județ a resimțit în toți acești ani, că resursele bugetare sunt utilizate „cu predilecție spre consum și într-o mai mică măsură spre dezvoltare, factor esențial pentru asigurarea progresului social-economic al colectivităților locale”.
În ceea ce privește bugetele locale, Aradul depinde în mare parte de bugetul central al statului, „gradul de colectare a impozitelor și taxelor locale, în procent de 54%, se situează sub nivelul execuției bugetare din anul precedent, când s-a înregistrat un grad de colectare de 74%. Nivele de colectare mai reduse, comparativ cu cele al impozitelor și taxelor locale, se înregistrează la subvențiile primite de la alte nivele ale administrațiilor publice, în procent de 36%, precum și în cazul sumelor primite de la U.E./alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări, în proporție de 55%”.
Ce au urmărit de fapt acțiunile Camerei de Conturi Arad? Potrivit raportului, acestea „s-au focalizat asupra identificării abaterilor cu caracter financiar în gestionarea fondurilor publice la nivelul unităților administrativ-teritoriale și dispunerea de măsuri pentru eliminarea acestora, creșterea responsabilității manageriale în gestionarea fondurilor publice, respectarea disciplinei financiar – fiscale, dezvoltarea unor sisteme de control intern/managerial și de audit public intern privind utilizarea banilor publici”.
În continuare, potrivit raportului, veniturile bugetare sunt reprezentate de veniturile din impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri, în valoare de 346.277 mii lei, cotele defalcate din impozitul pe venit în sumă de 432.290 mii lei și sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată în valoare de 331.987 mii lei.
26 de acțiuni de audit
În anul 2020, au fost desfășurate 26 acțiuni de audit financiar, iar constatările și concluziile rezultate în urma acțiunilor de audit desfășurate s-au consemnat în 30 de rapoarte de audit financiar, 30 procese verbale de constatare, precum și 34 note de constatare care au fost întocmite în cadrul acțiunilor de audit financiar.
„De remarcat este faptul că acțiunile de audit financiar, în toate cazurile, au fost finalizate cu exprimarea unor opinii contrare sau cu rezerve cu paragraf de evidențiere a anumitor aspecte de către auditorii publici externi, situație care a determinat să nu fie emise certificate de conformitate pentru entitățile auditate. În vederea valorificării constatărilor înscrise în actele de audit, au fost emise 26 decizii care au cuprins un număr de 210 măsuri pentru urmărirea și încasarea veniturilor bugetului local, stabilirea întinderii prejudiciilor și recuperarea lor, precum și măsuri pentru înlăturarea abaterilor cu caracter financiar – contabil constatate”, mai explică reprezentanții instituției de audit financiar.
Abaterile și prejudiciile
Ce au găsit cei de la Camera de Conturi?
„În urma derulării misiunilor de audit au rezultat abateri cu caracter financiar care au contribuit la neatragerea unor venituri cuvenite bugetelor locale, veniturile suplimentare constatate ca urmare a verificărilor, peste nivelul celor declarate de către contribuabili sau peste nivelul acestor venituri evidențiat în contabilitate de către entitățile verificate, însumând 905 mii lei”, se arată în raportul anual.
Din totalul veniturilor suplimentare, suma de 716 mii lei reprezintă impozite și taxe locale, precum și alte venituri suplimentare nefiscale, iar suma de 189 mii lei constituie accesorii (majorări și penalități de întârziere) stabilite pentru neplata veniturilor bugetare în condițiile și la termenele prevăzute de lege.
Prejudicii de 1,8 milioane lei
Pe lângă sumele suplimentare stabilite de Camera de Conturi, au rezultat și o serie de abateri financiare care au generat prejudicii.
„Acestea au fost cuantificate la nivelul sumei de 1.809 mii lei, din care suma de 1.644 mii lei reprezintă prejudicii, față de care au fost determinate beneficii nerealizate în cuantum de 165 mii lei, în concordanță cu prevederile legale în vigoare. În timpul și ca urmare a acțiunilor desfășurate, au fost recuperate prejudicii în sumă de 222 mii lei, reprezentând o pondere de 12 % din totalul prejudiciilor”, este concluzia raportului.
Trimite articolul
XHocus-pocus cu mangoții bugetelor locale? Nu pot să cred!
Raport critic de dragul criticii
.Parcă îl baga cei vizați în seama.