Sarbatoarea şcolii din Sebis, desfăşurată la sfârşitul săptămânii trecute, a fost onorată de prezenţa unui număr impresionat de absolvenţi din cele 46 de promoţii ale liceului, de foşti dascăli şi invitaţi, de cadrele didactice şi elevii de astăzi. Cu toţii îşi vor aduce aminte, multă vreme, de zilele revederii. Dar, cu siguranţă, le va împrospăta memoria o carte document apărută cu ocazia acestei aniversrări. Este vorba de monografia foştilor profesori Mihaiu Ferenţ şi Octavian Ana, „Şcoala din Sebiş. Jubileu. 50 de ani de la înfiinţarea liceului. 250 de ani de la prima menţiune documentară”, tipărită la Editura „Vasile Goldiş” University Press.
File de istorie
După ce, în primul capitol, autorii prezintă „aşezarea şi istoricul” oraşului, tratează, pe bază de documente, evoluţia şcolii din Sebiş, a cărei vechime „se pierde în negura vremii”: „Începuturile activităţii şcolare din localitatea Sebiş se pot confirma după o consemnare pe linie bisericească din eparhia Timişoara din anul 1752, precum că preotul Nicolae Popovici din Căpâlnaşi a învăţat carte la şcoala din Sebiş, având ca învăţător pe Conde Munteanu”; Iar, peste două secole, „la 1 septembrie 1959 se înfiinţează Şcoala Medie din Sebiş, prima instituţie de acest fel pe cursul mijlociu al Crişului Alb”, primul director fiind prof. Dârlea Avram, apoi „în primăvara anului 1960 a început construirea noului local” şi „la 1 septembrie 1961 atât elevii din Şcoala Elementară cât şi elevii din Şcoala Medie se mută în noul local de şcoală cu 16 săli de clasă…”
Pentru aduceri aminte
Pe lângă istoricul documentat, relatat cronologic, cartea profesorilor M. Ferenţ şi O. Ana mai cuprinde prezentarea tuturor promoţiilor liceului, „fişe de dicţionar” cu elevi şi profesori, elevi şi dascăli remarcaţi de-a lungul anilor, un album cu fotografii „de epocă”, fotografiile profesorilor care au predat aici şi ale directorilor care au condus liceul. În final, într-un capitol „Remember absolvenţii”, găsim consemnate gânduri ale unor foşti elevi ai liceului: „Rămân stăpânit de sentimentul mândriei că am fost elevul acestei şcoli” (Nicolae Cofan); „Dacă suntem astăzi oameni realizaţi profesional şi cetăţeni oneşti ai societăţii româneşti, aceasta poartă în primul rănd amprenta şcolii pe care am urmat-o” (Gheorghe Lucaci); „Am avut şansa să avem profesori foarte buni, competenţi şi entuziaşti” (Nicolae Cociu), etc.
Aşadar, o carte de căpătâi pentru toţi cei care au învăţat pe băncile acestui liceu şi o carte document despre o şcoală şi oamenii care i-au trasat destinul.
„Au existat şi există în acest liceu dascăli cu har didactic şi elevi conştiincioşi” (Mihaiu Ferenţ)
JA -V.F.
Citiți principiile noastre de moderare aici!