Analiza stadiului de întrebuințare a platformelor de învățare online, la nivel național, în unitățile de învățământ preuniversitar de stat a fost efectuată de experții e-learning din cadrul proiectului CRED. Analiza a fost făcută pe 4.910 unități de învățământ din toată țara, adică aproximativ 91% din total. Dintre cele 4.910 unități de învățământ, 2.998 au transmis că folosesc platforme educaționale, iar 1.912 au transmis că nu fac acest lucru. Județul cu cele mai multe unități care folosesc platforme este Argeș – 153 din 178, iar cel cu cele mai puține este Vaslui – 18 din 104. De cealaltă parte, județul cu cele mai multe unități de învățământ care au transmis că nu folosesc platforme educaționale este tot Vaslui – cu 86 din 104, în timp ce județele cu cele mai puține școli care nu folosesc astfel de platforme sunt Călărași și Teleorman, cu câte 8 din 82, respectiv 100.
În județul Arad au răspuns chestionarului doar 59 de unități de învățământ – printre cele mai puține din țară – 22 declarând că folosesc platforme de învățare online, 37 declarând că nu folosesc.
În ceea ce privește cadrele didactice, 61.31% din cele 193 de mii care au răspuns chestionarului – adică 118 mii – au declarat că folosesc astfel de platforme. Cel mai mic procent de utilizatori este în Vaslui – 22,87% din cei aproape patru mii de profesori, iar județul cu cel mai mare procent de utilizatori este Argeș, cu 89,99% din cei 6.576 de profesori care au răspuns.
În cazul Aradului au răspuns în total 2.178 de profesori, doar 957 dintre aceștia declarând că utilizează platforme de e-learning, reprezentând 43,94% din total.
Dintre unitățile de învățământ din țară care folosesc platforme educaționale, 1.724 au declarat că utilizează Gsuite (Google), 681 au declarat că folosesc Adservio (platformă românească, 572 Office365 (Microsoft), 180 Kinderpedia (platformă multinațională), iar alte 142 utilizează Edu24. Pe lângă aceste platforme, realizatorii analizei menționează că „Un număr important de răspunsuri se referă la alte platforme și instrumente, respondenții menționând Zoom (222 mențiuni), Whatsapp (67 mențiuni), Moodle (22 mențiuni), Facebook (30 mențiuni), ASQ (18 mențiuni), Classroom (193 mențiuni) etc.”.
Trimite articolul
XAș fi curios câți dintre respondenți au folosit platformele în cauză. Sunt părinte de copil căruia i s-a pus la dispoziție accesul la o astfel de platformă, dar complet ignorată de educator, comunicarea făcându-se tot prin Whatsapp și Meet.
Eu sper că, după atâtea luni de inactivitate și atâtea luni avute la dispoziție, începerea școlii să ne găsească sistemul educațional mult mai pregătit. Efectiv nu le-aș mai putea găsi scuze și, ca părinte, voi fi mult mai vocal dacă voi vedea aceleași bâlbe…
-
Daaaaa, toti profesorii in vara asta s-au preocupat sa se perfectioneze pe platforme !!!!! pe dracu’! Toti s-au preocupat sa cheltuie banii de pe cardurile de vacanta !!!! Sa-i vezi cum mananca si beau platind cu cardurile de vacanta !!!! Iar cei din fabrici sunt in somaj tehnic.
A trecut ceva vreme, dar cea mai buna platforma educationala era cea pe care se incarcau balotii de paie atunci cind in vacanta de vara la 14 ani munceai de iti rupeai spatele sa iti faci bani de o pereche de blugi.
-
Da!
Adaervio cea mai complexa !
Într-adevăr, cea mai buna platforma este Adservio, cea mai complexa !