LIPOVA. Tradiţia pelerinajelor creştinilor catolici din vestul ţării la Basilica Papală „Maica Harurilor” din Radna-Lipova îşi are rădăcinile în credinţa mântuirii din epidemia de ciumă care a izbucnit în anii care au urmat după ocupaţia habsburgică a Ardealului şi Banatului. Atunci, un militar din garnizoana Arad a avut viziunea că molima se va stinge numai prin rugăciuni la icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria de la Radna. S-a organizat pelerinajul, urmat apoi de altele, ciuma a dat înapoi şi astfel, de trei secole au loc pelerinaje la mânăstirea Maria Radna, cele mai multe la sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului – 8 septembrie.
Grupurile de pelerini din judeţele din vestul ţării, de etnii diferite –maghiari, germani, bulgari, croaţi, români, rromi – au început să afluiască încă de sâmbătă, unii cu autocare şi autoturisme, alţii pe jos. Purtau cu ei steaguri religioase, cruci şi ghirlande din frunze de stejar şi intonau cântece mariane. Din loc în loc se opreau pentru rugăciuni. Ajunşi la mânăstire, au participat cu toţii la nopţi de veghe şi la slujbe religioase în limbile etniilor amintite, oficiate de prelaţi romano şi greco-catolici.
„Naşterea Sfintei Fecioare Maria este semnul că Dumnezeu nu l-a uitat pe om, ci va timite un Fiu născut din Fecioară, care să mântuiască lumea din păcat” a spus ES Martin Roos, episcop romano-catolic de Timişoara la deschiderea Sfintei Liturghii din data de luni, 8 septembrie 2014.
La sfârşitul liturghiei au fost sfinţite cele două cruci monumentale care vor fi montate pe turlele mânăstirii, la terminarea lucrărilor de restaurare. ES Böcskey Lászlo, episcop romano-catolic de Oradea, a spus: „Aceste sfinte cruci sunt simbolul prin care Domnul Isus s-a jertfit pentru noi prin moarte pe cruce. Dar sunt şi garanţia că El va veni să ne mântuiască sufletele, la sfârşitul zilelor lumii”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!