Ministrul Sănătăţii, Ritli Ladislau, s-a aflat vineri, timp de câteva ore, la Arad şi s-a declarat profund impresionat. Vizita demnitarului a debutat cu o întâlnire cu autorităţile locale, care a avut loc la Prefectură. A urmat Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, cu o trecere în revistă a celor mai importante investiţii realizate aici.
Realizări şi proiecte
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Nicolae Ioţcu, i-a prezentat ministrului instalaţia cu panouri solare din curtea spitalului şi i-a oferit detalii despre anveloparea clădirii spitalului. Înaltul oaspete a fost condus, apoi, spre Secţia ATI şi spre Blocul operator, la a cărui extindere încă se mai lucrează. Acestea au fost obiectivele expuse ministrului Ritli la capitolul realizări. Nu au fost ratate însă nici proiectele pe care le au autorităţile locale pentru Judeţean.
Nicolae Ioţcu a prezentat trei dintre acestea: 1.extinderea, mansardarea şi reabilitarea clădirii care a găzduit Serviciul de Evidenţa populaţiei (str. V. Babeş) şi amenajarea acestui spaţiu pentru Secţia Matern din cadrul spitalului – o investiţie de 20,4 milioane de lei; 2.construirea unei clădiri, la limita municipiului Arad, în care să fie externalizată Secţia TBC a Spitalului Judeţean (proiect de 15,7 milioane de lei); 3.modernizarea curţii spitalului, refacerea fluxului din curte, extinderea Secţiei UPU şi realizarea unei platforme pentru aterizarea elicopterului SMURD (investiţie de 2,7 milioane de lei).
Replica ministrului
După ce a urmărit cu atenţie prezentarea susţinută de preşedintele CJ, ministrul Sănătăţii a replicat: „Sunteţi foarte curajos. Văd că aportul autorităţilor locale este extrem de mare. Nu aşteptaţi neapărat ajutor din afară, vă descurcaţi pe plan local. Este absolut inedit: peste jumătate din valoarea investiţiilor sunt suportate de autorităţile locale! În judeţele în care am mai fost până acum – şi am fost în destul de multe judeţe – n-am mai întâlnit o astfel de participare. De asemenea, n-am mai întâlnit nicăieri o generozitate organizatorică şi financiară atât de mare din partea autorităţilor locale. Este o dovadă că descentralizarea care a avut loc în ultima perioadă este extrem de importantă şi de benefică, iar Aradul poate fi un exemplu şi pentru alte judeţe. Vă felicit şi vă doresc succes. Pe cât posibil, Ministerul Sănătăţii ajută astfel de demersuri foarte utile.”
Inaugurare la Ineu
Un alt obiectiv sanitar arădean de care ministrul Ritli Ladislau s-a arătat impresionat este Spitalul din Ineu. Deşi unitatea funcţionează de aproximativ un an de zile în noua clădire, de-abia ieri s-a inaugurat oficial spitalul.
Tăierea panglicii s-a făcut în prezenţa unui public extrem de numeros din care nu au lipsit personalităţile din zonă (în frunte cu medicul şi fostul senator Ioan Creţ, căruia îi aparţine iniţiativa construirii acestui spital), reprezentanţi ai conducerii mai multor instituţii sanitare din judeţ, cadre medicale şi, evident, politicieni. Au fost reprezentate deopotrivă partidele din opoziţie (PNL şi PSD) şi puterea (în frunte cu Gheorghe Seculici, preşedintele democrat-liberalilor arădeni). A fost de faţă la „evenimentul istoric” (cum l-au catalogat oficialităţile) de la Ineu şi fostul ministru al Sănătăţii, Cseke Attila. El a şi tăiat panglica inaugurală, alături de actualul ministru Ritli, de preşedintele CJ Arad, de primarul Ineului, Nicolae Mehelean şi de managerul spitalului, Georgeta Bogdan.
15 ani, 70 de milioane de lei
Spitalul Orăşenesc din Ineu deserveşte aproximativ 70.000 de oameni de pe Valea Crişului Alb. Clădirea are o suprafaţă utilă de 10.000 mp care se desfăşoară pe trei nivele şi mansardă, respectând circuitele spitaliceşti impuse de normele europene. 100 de paturi repartizate în zece secţii şi compartimente şi 109 angajaţi se află la dispoziţia bolnavilor din zonă. Unitatea este dotată cu aparatură de ultimă generaţie, în valoare totală de 7,6 milioane de lei.
Întreaga investiţie realizată pentru construcţia şi amenajarea spitalului se ridică la aproape 70 de milioane de lei, finanţarea fiind asigurată de Ministerul Sănătăţii. Lucrările de execuţie au început în anul 1995 şi s-au întins pe perioada a 15 ani (cu o pauză între 1999 şi 2006).
„Având această instituţie de excepţie, cu dotare de excepţie, cu un personal sanitar foarte bine instruit, sunt sigur că va fi o satisfacţie pentru bolnavi să ajungă aici. Mulţumesc autorităţilor locale pentru contribuţia adusă la realizarea acestei unităţi, mulţumesc ministrului Cseke care a înţeles că trebuie să finanţeze acest spital, mulţumesc colegilor care au susţinut această idee şi le doresc foarte mult succes” – a încheiat ministrul Sănătăţii.
Întâlnire cu foşti colegi
Deşi a fost primul contact direct al ministrului Sănătăţii cu sistemul sanitar arădean, Ritli Ladislau a recunoscut că are foarte mulţi colegi din oraşul şi judeţul nostru. De altfel, demnitarul a şi stat de vorbă cu dr. Dorin Lazăr (pediatrie), dr. Nicolae Mârza (fizioterapie) şi dr. Rodica Moţ (medic pediatru la Târnova). Au fost întâlniri amicale, fără fiţe, în timpul cărora Ritli a afişat permanent un zâmbet cald şi o mină luminoasă. Dr. Gabriela Ţârle, o altă cunoştinţă de-a ministrului de pe vremea când erau amândoi directori de DSP, a ratat ocazia unei întrevederi directe deşi s-a aflat în aceeaşi încăpere cu Ritli (la inaugurarea de la Ineu).
Lipsa medicilor, problemă generală
Dincolo de felul în care arată şi de aparatura cu care este dotat, Spitalul din Ineu se confruntă cu problema lipsei medicilor. Interpelat în legătură cu acest subiect, ministrul Sănătăţii a răspuns: „Toată lumea se confruntă cu lipsa personalului medical. La ora actuală avem o acoperire de 60-65% din posturile existente în sistemul sanitar, deci este o problemă generală, nu doar locală. Dar sperăm ca, încet-încet, să facem nişte paşi ca să deblocăm situaţia.” Ministrul a mai adăugat că un aspect foarte important în această chestiune îl reprezintă capacitatea guvernului de a susţine financiar efectele deblocării posturilor.
Întrebat cum are de gând ministerul să-i păstreze acasă pe medicii tentaţi să plece să lucreze în Occident, Ritli Ladislau a spus că „aceasta e o decizie individuală, care îi aparţine fiecărui medic în parte. Nu e rolul Ministerului Sănătăţii să schimbe această situaţie. Este un fenomen social. Dar felul în care poate contribui ministerul la păstrarea medicilor acasă constă în deschiderea unor spitale precum acesta, de la Ineu, foarte bine dotat, unde medicii specialişti pot lucra în condiţii similare celor din Occident. Din păcate, nu le putm oferi şi salariile de acolo” – a punctat ministrul Sănătăţii.
DIANA DUŢU
diana.dutu@informmedia.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!