Au luat steagurile, catargul şi soclul din faţa Monumentului Revoluţiei, dar au scăpat de judecată pentru că procurorii au dat NUP. Decizia va fi contestată desigur de reprezentanţii Asociaţiei Răniţilor şi Urmaşilor celor decedaţi în decembrie 1989 şi ai Fundaţiei Judeţene a Revoluţiei din decembrie 1989 Arad, care şi-au acordat câteva zile pentru a-şi reveni după citirea referatului trimis de IPJ care propune neînceperea urmăririi penale şi a rezoluţiei Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad.
Să trecem la fapte, însă. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad au dispus neînceperea urmăririi penale împotriva indivizilor, angajaţi ai CTP, acuzaţi de revoluţionarii arădeni că au sustras în noaptea de 4 iunie 2011 cele 16 drapele amplasate cu ocazia Zilei Eroilor. Tot NUP au primit şi cei trei angajaţi ai GCA care au făcut dispărut steagul, catargul şi soclul de lângă monument.
În rezoluţia de scoatere de sub urmărire penală se arată că faptelor le lipsesc unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii – latura subiectivă. Mai exact, că bunurile au fost luate de acolo dar nu în scopul însuşirii pe nedrept a lor, ci fie ca obligaţie de serviciu, fie din eroare. Finalul e clar: „acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare”.
Firul roşu al faptelor
Rezoluţia procurorilor porneşte de la referatul întocmit de un agent de poliţie care propune neînceperea urmăririi penale. La baza tuturor analizelor stau însă înregistrările video predate de revoluţionarii arădeni poliţiei, cu imagini de la locul „incidentelor”, unde se văd faptele.
Dar ce spun procurorii în rezoluţie? Pe scurt: drapelele au fost luate de la locul lor, dar nu furate.
În cuvintele lor: „Din studierea înregistrărilor, s-a constatat că la data de 4.06.2012, în jurul orei 0:12, la locul unde bunurile erau expuse, a parcat o autoscară din care au coborât mai multe persoane, o persoană a urcat cu scara la cablurile electrice, după care părăseşte locaţia, însă, la plecare se poate observa că nu se mai văd pe imagini steagurile aflate acolo până la venirea autoscării. … Pe aceeaşi filmare se poate observa la data de 4.06.2011, ora 10:00, la locul în care bunurile erau expuse, a parcat o autoutilitară Dacia de culoare închisă, din care coboară trei persoane, un bărbat urcă pe catarg şi demontează steagul, apoi catargul şi în final soclul, pe care le încarcă în autoutilitară şi la ora 10:27 părăseşte zona”.
Tot în rezoluţie se aminteşte apoi faptul că pentru identificarea autorilor s-a solicitat instituţiilor subordonate Primăriei Arad, mai exact Companiei de transport public (CTP), să precizeze dacă angajaţii lor au ridicat bunurile, fapt recunoscut de societate.
CTP indică faptul că cei patru angajaţi ai societăţii au ridicat cele 16 steaguri „în baza unei note interne care prevede eliberarea gabaritului de liberă trecere a tramvaielor, pe care le-au depus în magazia companiei, de unde au fost ridicate de organele de poliţie”.
Cei patru autori au declarat la audieri că au ridicat steagurile „în baza atribuţiilor lor de serviciu şi a notei interne”.
De la sine putere?
Dispariţia soclului, catargului şi steagului din faţa Monumentului Revoluţiei are însă şi mai mult farmec. Procurorii indică faptul că pe 30 mai 2012, la poliţie s-a prezentat un angajat al GCA care a predat cele trei bunuri mai sus menţionate şi a recunoscut că el le-a ridicat din Piaţa Revoluţiei anul trecut, împreună cu alţi doi angajaţi ai GCA.
Povestea merge mai departe: la audieri, acesta susţine că în calitate de şef de echipă, din proprie iniţiativă, a dispus altor doi lucrători din cadrul GCA să-l însoţească în faţa Primăriei, unde i-a pus la treabă. Adică să demonteze şi să încarce în Dacia papuc suportul, catargul şi steagul României, pe care le-au dus ulterior, ca şi colegii lor menţionaţi înainte, în magazia societăţii la care sunt angajaţi. De ce a procedat astfel? Pentru că… cu o seară înainte „i-a văzut pe angajaţii CTP Arad ridicând steagurile din acelaşi loc şi a dedus din discuţiile dintre aceştia că ar încurca circulaţia tramvaielor şi catargul montat, motiv pentru care, din proprie iniţiativă, a dispus celor doi subalterni să-l însoţească pentru a ridica obiectele” buclucaşe. A uitat însă să înştiinţeze conducerea societăţii de cele pe care le-a întreprins pentru că a doua zi era… sâmbătă.
Fără furturi
Totuşi, nici o infracţiune nu a fost reţinută în sarcina nici unuia dintre cei şapte autori audiaţi. În sarcina primilor patru, cei care au luat cele 16 steaguri, nu s-a putut reţine infracţiunea de furt calificat întrucât „bunurile au fost luate de aceştia cu un alt scop decât cel al însuşirii pe nedrept, respectiv pentru exercitarea sarcinilor de serviciu”. Nici angajatul GCA care i-a pus pe subalternii săi să demonteze catargul şi celelalte bunuri nu a avut de suferit, căci scopul său nu a fost cel de a le însuşi pe nedrept. La fel de puţin vinovaţi în ochii Parchetului sunt şi cei doi angajaţi GCA puşi de şeful lor să coboare steagul şi catargul, pentru că aceştia au luat bunurile pentru exercitarea unor atribuţii de serviciu, fiind în eroare de fapt.
Un film cu proşti
„După ce am citit referatul, m-am gândit să realizeze un «film cu proşti», pentru că ceea ce scrie acolo este efectiv caraghios. Am scenariul, am primele filmări, mai trebuie să facem regia şi iese un film cu care ne putem prezenta la oricare festival de scurt metraj”, a declarat ironic Atila Duka, secretarul Fundaţiei Judeţene a Revoluţiei din Decembrie 1989. Revoluţionarul mai spune că a decis, împreună cu colegii săi, să conteste rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale.
Citiți principiile noastre de moderare aici!