JURNAL ARĂDEAN. Domnule preşedinte, una dintre întrebările frecvente pe adresa redacţiei noastre este de ce nu repară Consiliul Judeţean drumul Arad-Şiria, pe care şoferii îşi rup maşinile?
NICOLAE IOŢCU. Întrebarea este foarte bună, doar că trebuie să o adresaţi Prefectului judeţului Arad, care reprezintă Guvernul în teritoriu, pentru că drumul respectiv nu este al Consiliului Judeţean! El a fost preluat de Guvern cu câţiva ani în urmă, care s-a şi angajat să îl repare. Credeţi că la noi nu vin reclamaţii pe acest subiect? Dar nu putem interveni, nu putem repara pe banii CJA un obiectiv care nu ne aparţine! Ar însemna deturnare de fonduri! Am insistat la Guvern să ne transfere drumul şi să ne permită nouă să îl reparăm. Am şi luat un împrumut de trei milioane de euro, pe care îl putem folosi integral pentru repararea ireproşabilă a acelui drum. Am îndeplinit toate procedurile legale pentru preluarea drumului respectiv, dar lipseşte semnătura de la minister.
Drumul Arad-Şiria trebuia, spuneţi, reparat de către minister. Dacă, totuşi, nu au făcut-o, de ce credeţi că întârzie transferarea drumului la Consiliu, pentru a face dvs. respectivele reparaţii?
NICOLAE IOŢCU. Înclin să cred că este o rea-credinţă faţă de Arad. Altfel chiar nu se poate explica. După abandonarea lucrărilor la pasaje, afectarea unui număr de peste patruzeci de primării care sperau că li se va repara infrastructura pentru că aveau proiecte depuse, acum vine şi această batjocură! Cei de la Bucureşti ştiu să ia banii Aradului, dar constatăm că nu mişcă niciun deget pentru Arad. Mai mult, nu ne lasă să ne reparăm drumurile nici măcar pe banii nostri!
Nu exageraţi când spuneţi asta?
NICOLAE IOŢCU. Nu exagerez deloc! Dacă în privinţa pasajelor este clar că guvernul nu dă doi bani pentru priorităţile Aradului (deşi unul dintre pasaje era finalizat în proporţie de 80%!), am sperat ca măcar în privinţa şoselelor să fie mai responsabil. Să nu uităm că discutăm de unul dintre cele mai circulate drumuri din judeţ, aşa cum reiese dintr-un studiu de trafic, şi care din cauza neimplicării guvernului este tot mai periculoasă. Atunci când, săptămânile trecute, s-a luat decizia transferării ei către Consiliul Judeţean, am spus că tot răul este spre bine, pentru că puteam să ne mişcăm repede cu reparaţiile. Am parcurs toate etapele cerute de lege, la începutul lunii mai am trimis protocoalele de preluare a şoselei, la Bucureşti. Dar nici până azi nu au revenit semnate de la minister!
Ce înseamnă asta pentru arădeni?
NICOLAE IOŢCU. Înseamnă că nu putem lucra pe drumul respectiv, pentru că ne blochează Guvernul! Iniţial, am crezut că din indolenţă, acum cred deja că din răutate! Nu putem intra în procedura de achiziţie publică, iar din această cauză nu vom putea face în timp util licitaţia pentru începerea lucrărilor, chiar dacă ne va fi transferat drumul vara aceasta. Astfel, riscăm să ajungem în toamnă-iarnă, când nu putem lucra, iar arădenii vor circula tot în condiţii groaznice. Pe de altă parte, avem o linie de credit de trei milioane de euro, care trebuie consumată în acest an. Dacă nu putem folosi banii în timp util riscăm să pierdem această finanţare, ceea ce este extrem de grav pentru judeţ.
Sunteţi, văd, nemulţumit de prestaţia guvernului USL…
NICOLAE IOŢCU. Eu vă spun ce cred foarte mulţi români, şi nu numai arădeni. Cum să nu existe o nemulţumire?! Toate judeţele, fără deosebire de culoare politică, au mult de suferit. Nu numai în Arad se taie fondurile, ci în toată ţara! Noi doar ne integrăm în tabloul general. Se blochează acum şi fondurile pentru proiectele de mediu. La nivel naţional sunt afectaţi milioane de cetăţeni, suferă sute de primării care au proiecte depuse pe mediu şi nu numai. Oamenii şi-au pus speranţe în guvernul USL şi constată că lucrurile merg din rău în mai rău!
În ce măsură va fi afectat judeţul Arad de noua lege a insolvenţei localităţilor?
NICOLAE IOŢCU. Legea insolvenţei a fost prezentată ca un act normativ care vrea să oprească angajamentele fără acoperire financiară a primăriilor. Chiar dacă unii ar fi tentaţi să spună că în principiu este o iniţiativă bună, la o analiză atentă constaţi că, pe fond, este o lege a incompetenţei guvernului, care nu oferă un tratament egal pentru primării şi ministere. Se vorbeşte despre arieratele care grevează primăriile, dar se face abstracţie de faptul că cele mai multe arierate ale administraţiilor locale sunt generate de faptul că statul nu îşi plăteşte angajamentele faţă de primării. Cum să bagi în insolvenţă o primărie care este datoare către o firmă, când, la rândul ei, primăria nu a primit banii respectivi din bugetul de stat, la termenul la care ar fi trebuit?! Arieratele nu provin, în principal, din angajamente pe bugetul propriu ale primăriilor, ci din finanţări guvernamentale. Principalele arierate se formează din obligaţiile pe care le are guvernul: infrastructura de educaţie din România nu a mai fost finanţată de un an şi jumătate cu niciun leu, deşi erau contracte în derulare; lucrările de mediu au fost blocate; Ministerul Sănătăţii nu a trimis niciun leu la Arad pentru a ajuta infrastructura medicală; Ministerul Transporturilor are lucrări oprite pe pasaje, la autostradă, iar cei de la calea ferată, care lucrează pe Coridorul IV, nu şi-au primit din luna noiembrie decontările de la guvern. Dacă guvernul nu livrează banii la timp, constructorul se îndreaptă împotriva primăriei şi ea poate intra în incapacitate de plată.
Şi care ar fi, în opinia dvs., soluţia pentru corectarea acestei situaţii?
NICOLAE IOŢCU. Solicit tratament egal! Ordonanţa ar trebui atacată ca neconstituţională şi ulterior corectată în parlament. Să se prevadă foarte clar că în situaţia în care statul, prin ministere, nu îşi îndeplineşte obligaţiile, să poată fi chemat în garanţie. Adică să răspundă şi statul pentru faptele sale! Să spunem că spitalul judeţean, prin contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate, nu are acoperite toate cheltuielile pe care le prestează pentru sănătatea oamenilor. Se poate întâmpla ca spitalul să nu mai poată trata oamenii pentru că nu sunt bani, sau să facă totuşi prestările medicale către populaţie şi să rămână cu o diferenţă de datorie din cauza subfinanţării sistemului de sănătate. Oare trebuie să intre în insolvenţă cel care administrează spitalul sau Casa de Asigurări, care nu îi finanţează activitatea?!
Mai departe, ordonanţa care priveşte insolvenţa localităţilor este antidemocratică pentru că oferă posibilitatea guvernului, prin instituţia Prefectului, să facă presiuni asupra oricărei primării din ţară. Este o imixtiune de neimaginat într-un stat democratic, în treburile celor care au fost aleşi. Înlocuirea unui primar de către prefect cu un administrator financiar înseamnă deturnarea voinţei cetăţenilor. Această lege a insolvenţei poate să fie, din punctul meu de vedere, un mod abuziv de a reduce numărul de comune în ţară, prin forţarea falimentului acestora!
„Înlocuirea unui primar de către prefect cu un administrator financiar înseamnă deturnarea voinţei cetăţenilor”
Citiți principiile noastre de moderare aici!