ARAD. Legea a fost votată luni, în Senatul României, în calitate de Cameră decizională, și va intra în vigoare după promulgarea ei de către Preşedintele ţării şi publicarea în Monitorul Oficial. La Arad, judecătorii Tribunalului și Judecătoriei au încercat, cu mult înaintea demarării acestui proiect de lege (care, iată, a primit undă verde în Parlament), să implementeze elevilor arădeni noțiuni de drept. Fie că au luat școlile pe rând, fie că au primit elevii în instanță, cu ocazia Zilelor Porților Deschise sau a Școlii Altfel, judecătorii arădeni au încercat să facă cunoscut modul în care funcționează sistemul nostru legislativ, să le facă cunoscut liceenilor, și nu numai, drepturile – însă și obligațiile – pe care le au, adică, pe scurt, educarea elevilor în ceea ce privește dreptul. S-au încheiat protocoale între școli și Tribunalul Arad, au fost primiți elevi în vizită, la Palatul Justiției, s-au organizat procese simulate în care elevii au învățat care este rolul judecătorului, al procurorului sau al avocatului și au descoperit cum se desfășoară un proces, fie el civil, fie penal.
“Educația juridică trebuie predată în școli”
Ce spune Flavius Bradin, vicepreședintele Tribunalului Arad, despre legea care a trecut recent de Parlament, cea în care se prevede că, de anul viitor, se va preda în școli educația juridică? „Dintotdeauna am considerat că educația juridică ar trebuie predată în școli și că, poate pe lângă orele de dirigenție, ar fi util ca să fie una dintre materiile care îi învață pe copii despre conduita pe care trebuie să o aibă în societate, de drepturile pe care le au, de obligațiile pe care le au, despre felul în care funcționează statul de drept”, spune judecătorul.
Flavius Bradin explică și de ce atât el, cât și colegii săi au încercat să ofere o educație juridică elevilor arădeni:
„Am încercat să-i atragem pe tineri să vină înspre sistemul de justiție, să vadă cum funcționează și să le explicăm câte ceva, să le dăm câteva noțiuni de bază despre statul de drept, despre sistemul de instanțe care există în țară, chiar anterior existenței vreunui protocol între Ministerul de Justiție și Ministerul Educației Naționale. Din anul 2008, cu ocazia manifestărilor prilejuite de Ziua Porților Deschise, sau Ziua Europeană a Justiției Civile sau <<Școala Altfel>>, am încurajat elevii să vină în incinta Palatului de Justiție, să vadă cum arată activitatea unui judecător, cum arată un complet, o sală de judecată; le-am făcut de fiecare dată tururi ghidate cu personal al instanței și am pregătit o serie de materiale de instruire pe diverse teme: instanțe, stat de drept, noțiuni elementare de drept constituțional. A merge în școli și a realiza activități de educație juridică, efectiv, am început în anul 2013, atunci când s-a încheiat primul protocol între Ministerul de Justiție și Ministerul Educației Naționale. Încă de atunci am avut judecători voluntari care au participat la aceste activități de formare. Tot de atunci am avut primul protocol încheiat cu o școală din Arad, cu Colegiul Național <<Elena Ghiba Birta>> și cu participarea elevilor de la această unitate de învățământ am realizate primele procese simulate, în care elevii interpretau rolul actorilor care există în viața reală în cadrul unui proces civil: judecător, avocat sau în procesul penal: procuror. Am încercat să găsim tot timpul subiecte ale procesului care să îi lase pe ei să aprecieze, nu neapărat dintr-o perspectivă juridică tehnică, ci să aprecieze și moral, ca de exemplu un proces de divorț, unul de încredințare a minorilor. Activitatea judecătorilor a fost una exclusiv voluntară, neremunerată, doar din dorința și conștiința lor că educația juridică reprezintă un lucru bun și poate să contribuie la dezvoltarea personală și educațională a elevilor. Printre temele discutate de judecători cu elevii au fost: dreptul – știință interdisciplinară, corelarea unor cunoștințe cunoscute deja de elevi din mai multe materii din programa școlară precum matematica, biologia, literatura cu dreptul, statutul elevului – drepturi și obligații, dezvoltarea unui comportament civic la elevi, familia și familia extinsă, violența în familie, sistemul legislativ, delincvența juvenilă etc. Discuțiile au fost purtate în principal cu elevii de liceu, fiindcă puterea lor de înțelegere a noțiunilor de drept este mai mare, dar și cu cei din ciclul gimnazial, cu precădere la clasele a VII-a și a VIII-a”.
Noțiuni minime
Cât înțeleg și ce înțeleg elevii arădeni atunci când sunt întrebați despre drept, stat de drept, drepturi și obligații? Nu prea multe, spune vicepreședintele Tribunalului Arad. De aceea, legea privind introducerea educației juridice în școli este mai mult decât binevenită.
„O să vă povestesc despre experiența mea cu elevii, deoarece și eu am fost unul dintre judecătorii care au fost de câteva ori să țină cursuri de educație juridică în școli. Noțiunile pe care le au elevii despre drept și despre statul de drept sunt foarte puține, sunt minime, de aceea lucrurile trebuie luate de la zero. Chiar dacă auzim toată ziua la televizor vorbindu-se despre drept, despre statul de drept, îmi dau seama că marea majoritate a copiilor nu sunt interesați de aceste subiecte și nu au cunoștințe de niciun fel în această direcție. Asta deși educația cu privire la drepturi, la violența în școli, mai ales că vedem în ultima perioadă o grămadă de știri în care ne sunt prezentate cazuri de violență în școală, așa-zisul bullying, ca să folosim un termen la modă, prezentarea consecințelor juridice pe care le-ar putea avea o asemenea faptă ar putea contribui la reducerea unor astfel de manifestări. În același context al conștientizării elevilor cu privire la consecințele unor decizii de moment proaste, am organizat întâlniri împreună cu Serviciul de Probațiune și cu persoane condamnate, nu cu executare – sau atunci erau fără executare – care erau în evidența Serviciului de Probațiune și care au povestit elevilor cum au ajuns aici. Au vorbit despre decizia aceea de moment, proasta inspirație de moment sau credința greșită că dacă fac nu o să fiu prins, care i-a determinat să săvârșească o faptă penală și felul în care greșeala pe care au făcut-o le-a influențat viața și consecințele avute pe plan personal, profesional, sentimental. A fost o întâlnire interesantă și o discuție interesantă între elevi și persoanele condamnate. Din păcate, pandemia care a venit peste noi, a întrerupt întâlnirile între judecători și elevi”, spune judecătorul Flavius Bradin.
Cine va preda această nouă materie care își va găsi locul în programa școlară de anul viitor, nu se știe concret. Rămâne de văzut dacă „profesorii” vor veni din rândul magistraților.
Trimite articolul
XN-ar fi rau sa se discute si despre coruptia endemica din justitie.
-
Unde dai și unde crapă…Păi ce legătură are ”educația juridică” de care duce lipsă – în primul rînd – ,cetățeanul și corupția in justiție?Dar,de fapt,poate că are,dar asta,ca problemă,poate fi rezolvată,în primul rînd,prin eidicarea nivelului de cunoștințe pe care omul de rînd le are despre lege,despre cum o poate respecta și cum poate recunoaște cazurile de încălcare,cum și unde se pot adresa pentru a-și proteja ,respectiv,apăra drepturile șamd.Cît despre corupție,aș îndrăzni că nu poate exista corupție fără corupți.Ori,un cetățean mai informat,inclusiv cu noțiuni de drept,va ști ce atitudine să ia față de corupți – din justiție și din alte domenii.Așa că…
-
Am eu asa o banuiala ca esti din sistem.
-