Municipiul, cinci oraşe şi o comună din judeţ sunt situate în imediata apropiere a unor falii din plăcile tectonice şi ar fi cele mai afectate în cazul producerii unui cutremur. Dar nu un cutremur mai mare de 5 grade pe scara Richter. Zona seismică Banat, în care intră şi judeţul nostru, este considerată a doua ca importanţă după cea vrânceană, dar judeţul Arad se află în zona D şi E a cutremurelor de tip placă, cu epicentrul la Banloc în judeţul Timiş (acolo unde ieri a avut loc un cutremur de 3,5 pe scara Richter). De asemenea, alte falii trec pe lângă oraşele Lipova, Chişineu Criş, Curtici, Nădlac şi Pecica, precum şi pe lângă comuna Vinga.
Totuşi, nici o autoritate din Arad nu pare speriată de un posibil cutremur devastator.
Dacă la acest capitol putem sta liniştiţi, când vine vorba de furia apelor, lucrurile stau cu totul altfel. Poate cele mai mari pericole care pândesc judeţul sunt inundaţiile, iar acest lucru este recunoscut şi de către reprezentanţii ISU Arad. Instituţia are un plan de analiză şi acoperire a riscurilor, care presupune, printre altele, evacuarea locuitorilor municipiului şi mutarea lor la Pâncota. Accidentele chimice reprezintă un alt risc de dezastre în Arad, în condiţiile în care din 1997 până acum am avut parte de zece astfel de incidente, ce-i drept minore.
Despre cum suntem pregătiţi de intervenţie, ce cutremure ar putea avea loc în Arad şi ce inundaţii, unde ne-am putea adăposti şi care sunt clădirile care ar suferi primele în urma unor dezastre naturale, ce cred arădenii despre cum s-ar reacţiona, puteţi citi în pagina 3 a ziarului.
A.B.D.
Citiți principiile noastre de moderare aici!