JA. Domnule senator, sunteţi membru în comisia de buget -finanţe a Senatului şi din această persectivă ne-ar interesa opinia dvs. legată de situaţia financiară a României.
Ovidiu Marian. În situaţia în care ne aflăm, România are capacitatea de a plăti pensii şi salarii pentru bugetari până în luna noiembrie 2010, urmând ca, după această dată, să intre în incapacitate de plată. Asta, desigur, în situaţia ipotetică, în care nu s-ar lua nici o măsură de redresare. Mai trebuie spus că sectorul privat al economiei româneşti şi-a făcut restructurarea în cursul anului 2009, spre deosebire de sectorul bugetar, unde s-a continuat cu cheltuiala excesivă şi supradimensionarea personalului din ministere, agenţii guvernamentale, primării, consilii judeţene, spitale, şcoli.
JA. Ce întelegeţi dvs. prin “cheltuieli excesive” în sectorul bugetar?
O.M. Mă gândesc la achiziţiile publice de autoturisme, aparatură de birou, mobilier, consumabile şi deplasări absolut inutile în diverse delegaţii externe, care au continuat să fie foarte mari în raport cu situaţia financiară a României. Aceste cheltuieli le regăsim, în special, la nivelul agenţiilor guvernamentale şi a ministerelor.
JA. La parlamentari nu?
O.M. În ultima perioadă s-a dus o campanie furibundă de prezentare a cheltuielilor parlamentarilor, fără a spune însă adevărul în legătură cu aceste cheltuieli, aşa că voi face următoarele precizări. Nici un parlamentar nu a ales el să fie cazat la vreun hotel anume din Capitală şi nici nu primeşte banii de cazare. Contractele cu respectivele hoteluri sunt încheiate de conducerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Eu personal sunt de acord să reducem la jumătate cheltuiala de cazare şi voi propune conducerii Senatului acest lucru.
Suma forfetară de care se face atâta caz este utilizată pentru plata salariilor angajaţilor de la cabinetul parlamentar, plata chiriei pentru sediu, plata utilităţilor (curent, telefon, căldură, apă), plata carburantului pentru “luxoasa “ limuzină tip Logan (veche de 7 ani). Din punctul meu de vedere, renunţ oricând la suma forfetară în totalitate. Suma pentru convorbirile telefonice alocată lunar este de 56 lei, iar orice depăşire se scade din indemnizaţia lunară. Suma alocată pentru deplasările cu avionul o utilizez strict pentru deplasarea la Bucureşti şi retur. Aici sunt de acord să existe o limitare a deplasărilor lunare, acestea urmând să se facă numai în scopul deplasărilor la serviciu şi retur.
Salariulnet propriu-zis, denumit indemnizaţie, este de 4.800 lei.
Unui parlamentar îi este interzis prin lege să facă parte din consilii de administraţie şi să lucreze, exceptaţi fiind avocaţii, medicii, profesorii.
Prin comparaţie, orice director de agenţie guvernamentală sau angajat cu funcţie de conducere are venituri mai mari decât un parlamentar, ca să nu spunem că sunt profesori, contabili bugetari, funcţionari publici care au venituri cu mult peste cele ale unui parlamentar.
Desigur că, pentru terfelirea imaginii Parlamentului şi mutarea atenţiei opiniei publice de la adevărata risipă bugetară, parlamentarii sunt victime sigure!
Rămân la opinia că da, se pot face economii la bugetul Parlamentului, dar nu asta va scoate ţara din criză! Este o ţintă falsă, indusă deliberat la nivelul opiniei publice.
JA. Atunci care ar fi măsurile pentru depăşirea crizei?
O.M.. Este limpede că avem de-a face cu un număr foarte mare de agenţii guvernamentale, vreo 200, dacă vă vine să credeţi, agenţii care şi-au inventat obiectul muncii şi care, dacă mâine ar fi desfiinţate, nimeni nu le-ar simţi lipsa. Un exemplu concret este AVAS, care la nivel de ţară are 400 de angajaţi cu sediu, cu maşini etc. sau, la nivel regional, ANIF, cu 100 de angajaţi cu sediu, cu maşini etc. Sunt doar două exemple dar lista poate să continue. Mai departe, sectorul bugetar trebuie restructurat, în opinia mea, prin reducerea drastică a numărului de angajaţi, cu precizarea că reducerea numărului trebuie să fie făcută pe criterii de performanţă şi acolo unde este cazul. O altă măsură care trebuie luată de urgenţă este impozitarea pensiilor care depăşesc 3.000 lei şi aici vorbesc de o impozitare serioasă, care să echilibreze sistemul de pensii. Mai apoi sunt modificările legislative la Codul Fiscal (am depus un proiect de lege pentru taxarea inversă a TVA – ului la achiziţiile intracomunitare, accizarea aşa-zişilor solvenţi din rafinării, care sunt de fapt benzină şi motorină, pentru scăderea evaziunii fiscale.
JA. Văd cu nu aţi spus nimic de reducerea cu 15% a tuturor pensiilor!
O.M. Nu sunt de acord cu scăderea pensiilor. Dacă s-ar pune în aplicare măsurile de mai sus, sigur că nu ar mai fi nevoie să scădem toate pensiile cu 15%.
JA. Concedierea unui număr atât de mare de bugetari ar genera foarte mulţi şomeri, care tot din buget ar trebui plătiţi. Unde este atunci economia?
O.M. Pentru a absorbi cât mai mulţi şomeri există varianta adoptării, în regim de urgenţă, a unui pachet legislativ care să creeze un cadru atractiv pentru societăţile nou înfiinţate. Mai concret, scutiri de taxe şi impozite pentru agenţii economici care angajează şomeri, dar scutiri importante care, într-adevăr, să fie stimulative pentru debutanţii în afaceri şi nu numai. Plata TVA la încasarea facturii şi nu la emitere, în situaţia contractelor cu statul etc.
Vinovaţii?
“Închei prin a spune că de actuala situaţie deosebit de grea a României se fac vinovate toate guvernările din ultimii 20 de ani, care în loc să ia măsuri de însănătoşire a sistemului bugetar au crescut costurile de întreţinere ale statului, fără a avea o acoperire economică de creştere a productivităţii muncii. S-a aşteptat până dincolo de ceasul al 12 –lea pentru a conştientiza, în sfârşit, că lipsa unei performanţe reale duce la faliment”, a precizat sentaorul Ovidiu Marian.
A.B.D.
Citiți principiile noastre de moderare aici!