Misa funebră cel mai bine conturată formal şi cea mai bogată din punctul de vedere al conţinutului muzical din întreaga literatură a genului, fiind totodată una dintre cele mai valabile confruntări dintre muzica transcendentală şi propria ei temă, moartea, va putea fi audiată joi, 28 octombrie, de la ora 19.30 în sala mare de concerte a Filarmonicii de Stat din Arad.
Cu o distribuţie de zile mari, maestrul austriac Wolfgang Groehs îi va dirija pe soliştii Anna Ryan, Mihaela Ungureanu, Maurizio Graziani şi basul timişorean Marius Manyov, într-o muzică din perioada matură a lui Verdi, compusă în memoria a doi dintre cei mai însemnaţi artişti ai Italiei: a fost concepută după moartea lui Gioacchino Rossini în 1868 şi a terminat-o şase ani mai târziu, după dispariţia poetului Alessandro Manzonni. Cei patru solişti de joi seara vor fi acompaniaţi de Orchestra Simfonică şi Corul Academic al Filarmonicii de Stat din Arad.
Recviemul este unic datorită descendenţei sale lirice şi a multitudinii de expresii pe care le conţine: durere, consolare, teamă, speranţă, penitenţă, bucurie. Textele sunt selectate din serviciul romano catolic pentru defuncţi, însă rearanjate în scopul de a-i spori contrastele. În Recviem, tehnicile sunt similare cu cele utilizate în opere: melodii splendide, contraste dramatice şi efecte teatrale. Iar dacă pentru auditorii timpului partitura părea improprie prezentării ei in biserică, pentru publicul de astăzi diferenţele de stil între muzica tradiţională bisericească şi tratarea operistică a partiturii Recviemului se anulează de la sine.
Wolfgang Groehs
Wolfgang Groehs s-a născut la Viena, unde a început să studieze pianul la vârsta de 5 ani, apoi dirijatul coral, armonia, compoziţia şi muzicologia. În 1972 a început să studieze dirijatul cu Hans Swarowsky, devenind ulterior asistentul acestuia la Staatsoper din Viena. Începând din 1981 susţine concerte în Germania, Elveţia, Olanda şi Italia, demne de menţionat fiind stagiile de asistenţă sub îndrumările dirijorilor Giuseppe Patane şi Elio Boncompagni. Din 1983 este invitat la Salzburg şi Innsbruck, Budapesta, Tokio ( acompaniindu-l pe Jorg Demus), Hirosima, Taiwan, Moscova şi alte oraşe mari din Germania, Ungaria şi România. În 1987 a devenit dirijorul Teatrului din Klagenfurt şi in 1991 al Teatrului de Operă din Graz. În 1992 a înfiinţat orchestra Europasymphony, la pupitrul căreia a desfăşurat o vastă activitate concertistică. De un număr considerabil de ani, Wolfgang Gröhs este dirijor al Festivalului de operă de la Sankt Margarethen.
Anna Ryan
Soprana de origine armeană Anna Ryan a studiat arta vocală la Conservatorul de Stat din Erevan şi la Conservatorul din Viena. Apariţii în spectacole de operă şi concerte au făcut-o remarcată în Spania, Germania, Italia, Rusia, Ungaria, Letonia, România, Slovacia, Cehia, America de Sud şi Japonia. Finalistă a concursului internaţional de la Aleamo (Italia, 2002), soprana şi-a asumat în repertoriu partituri precum Tosca, Aida, Lisa (Dama de pică), Leonora (Trubadurul), Mimi (Boema), Leonora (Fidelio), Abigaille (Nabucco), Fleana (Gli Zingari – Leoncavallo), Micaela (Carmen), etc. În 2002 a făcut parte din distribuţia operei Albert Herring de Benjamin Britten, montată pe scena de la Neue Oper Wien şi a cântat pe scena operei din Graz în spectacolul lui Victor Ullmann, Regele din Atlantis.
Mihaela Ungureanu
După studii la Academia de muzică din Cluj şi o bogată experienţă pe scena ansamblurilor de operă din Cluj şi Constanţa, mezzosoprana Mihaela Ungureanu devine în 1995 solista Operei de Stat din Viena. Pe cea mai importantă scenă a metropolei a apărut pe afişele spectacolelor Oedip, Vecerniile siciliene, Wilhelm Tell, Romeo şi Julieta, Olandezul zburător, Bal mascat, Rigoletto, Wozzeck, Evgheni Oneghin, Mefistofele, Walkiria, Parsifal, Amurgul zeilor. A conlucrat cu nume mari ale baghetei precum Roberto R. Brignolli, Michael Gielent, Claudio Abbado, Fabio Luisi, Peter Schneider, Marcello Viotti, Seiji Ozawa şi cu regizori de acelaşi rang: F. Götz, H. Wernicke, D. Pountney. Mihaela Ungureanu se bucură de titlul de invitat permanent pe scenele teatrelor de operă de la Karlsruhe, München şi Berlin.
Maurizio Graziani
Tenorul Maurizio Graziani s-a născut la Macerata unde şi-a început studiile muzicale cu Silvano Pietroni. A urmat apoi cursurile Conservatorului din Pesaro (unde a studiat canto cu Emma Raggi Valentini), ale Academiei Osimo şi ale Academiei Mozarteum din Salzburg. S-a specializat cu Arrigo Pola, Sesto Bruscantini, Gianni Raimondi, Giuseppe Di Stefano, Carlo Bergonzi, Franco Corelli.
A câştigat concursul Carlo Coccia din Novara, dedicat tenorului Tito Schipa şi tot la Novara a debutat în Amicul Fritz, în producţia semnată de Tito Schipa jr. Din 1989 cântă pe scene italiene – Verona, Catania, Palermo, Torre del Lago, Bari, Trieste, Venezia, Genova, Bologna, Padova, Lucca, Bergamo, Arezzo, Pavia, Trapani, Alessandria, Novara, Oslo, Dublin, Graz, Rotterdam, Avenches, St. Gallen, Buenos Aires, Seoul, Tokyo, Kyoto, Osaka, Nagasaky, Nara, Saga, Nagoya, Fukuoka, Hamamatsu, Sofia, Beirut, Brasilia, Sao Paolo, Stockholm, Barcelona
Marius Manyov
Marius Manyov a absolvit Facultatea de muzică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara şi din 2003 este conferenţiar universitar la acelaşi institut de învăţământ superior. Predominante în cariera sa de scenă sunt apariţiile în programe vocal simfonice, repertoriul solistului cuprinzând partituri de Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Haendel, Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Franz Schubert, Johannes Brahms, Felix Mendelssohn Bartholdy, Anton Bruckner, Hector Berlioz, Antonin Dvorak, Marc Antoine Charpentier, Gabriel Fauré, Giacomo Puccini, Giuseppe Verdi precum şi lucrări religioase de compozitori bănăţeni. Colaborator constant al ansamblurilor Radiodifuziunii Române, Marius Manyov a interpretat în primă audiţie în România rolul Henric al VIII-lea din Anna Bolena de Gaetano Donizetti, sub bagheta lui Horia Andreescu. Solistul a interpretat totodată rolul Pedagogului din opera Elektra de Mikis Teodorakis, proiect realizat de acelaşi prestigios ansamblu cu ocazia inaugurării teatrului RIALTO din Limassol (Cipru).
Citiți principiile noastre de moderare aici!