Discuţiile avute pe această temă au adus
în prim plan şi o altă problemă
mai veche a învăţământului
românesc: dispariţia SAM, a şcolilor de
arte şi meserii. Ceea ce se propune prin
învăţământul profesional nu
rezolvă ci complică mai mult modalitatea prin
care un elev poate deveni un bun meseriaş. Se
ajunge la situaţia în care pentru a
obţine calificarea maximă, asta dacă
sunt suficienţi doritori pentru o clasă, faci
mai mulţi ani de şcoală decât
dacă ai absolvi liceul.
De dragul elevilor din mediul rural
Mirela Aldescu:„ Modificarea s-a făcut
în urma unui studiu complex, motivul a fost ca
elevii din mediul rural care au făcut studiile
să aibe 16 ani la finalizarea
învăţământului obligatoriu.
S-a constatat că pierderea şcolară este
de 19,2 % de la clasa a VIII la a IX. şi
majoritatea sunt din mediul rural. Dupa 16 ani
când legea ar permite, pot să se angajeze la
ei acasă. Acest articol a fost prioritar pentru
învăţământul rural. Va intra
în vigoare o dată cu cei care acum sunt
în clasa a IV, doar dacă tot sistemul va fi
pregătit, e vorba de spaţiu, de programă
etc.”
Mircea Potoceanu: „Cred că-i
devaforizăm pe 80% din copii de dragul celor celor
19, 2%. Sacrificăm o parte din majoritate pentru
minoritate. Dacă fac clasa a IX la ei acasă,
ce calificare au.? Ei nu au nici o calificare, au
terminat doar învaţământul
obligatoriu. În sec. XXI dacă nu ai
calificări profesionale, ce faci?
Favorizăm personal total necalificat.”
Sorin Haiduc: „Unul din motivele, poate chiar
principalul motiv al abandonul şcolar la nivel de
învăţământ rural, din
discuţiile avute cu cei în cauză,
este dispariţia SAM, a şcolilor de arte
şi meserii. Nu-i totuna să faci naveta pentru
a învaţa o meserie sau pentru a merge la
liceu care pentru mulţi nu are nici o finalitate
practică. ”
Constantin Cioarsă: „ Este evident că
din punct de vedere economic e mai bine aşa.
Pentru că dacă trec clasa aIX la
ţară nu mai avem de dat bani de navetă,
de internat, economic o ducem mai bine, dar doar
atât. Sunt de acord că marea
greşeală a fost desfiinţarea SAM-urilor.
În primii doi ani măcar aveau o
calificare.”
Eugen Bocăniciu: „Poate apărea
următoarea situaţie. La a IX e o pierdere de
19,2%. Dacă clasa a IX se muta la ţară,
nu s-ar putea ca acest procent să se
mărească, pentru că copilul
rămâne în mediul rural şi nu mai
continuă studiile.”
Doina Stoica: „Aceasta nu mai e considerată
pierdere pentru că copilul a terminat
învăţământul obligatoriu.
Aceşti copii vor fi condamnaţi de a
rămâne la ţară şi de
face parte din forţa de munca brută. ”
Adela Militaru : „Obligativitatea grupei
pregătitoare e binevenită, copilul trebuie
obişnuit cu sistemul de
învăţământ. Trebuie
văzut în ce măsură există
posibilitatea materială ca şcolile generale
să primească clasele a IX.”
Varianta acceptată
Obligativitatea grupei pregătitoare şi
rămânerea clasei a IX-a la liceu.
M.A.
Citiți principiile noastre de moderare aici!