ARAD. Gheorghe Schwartz este cel mai cunoscut şi mai prodigios prozator al Aradului. A publicat 35 de cărţi şi a fost recompensat pentru activitatea sa literară cu numeroase premii. În urmă cu aproape 30 de ani a conceput un mare proiect, un roman-fluviu, intitulat „Cei O Sută” care cuprinde personaje ale istoriei din cele o sută de generaţii ale omenirii, începând cu Primul („venit pe ape ca Moise Teonomul şi ca Sargon Regele”) şi durând până la începutul celui de al treilea mileniu. Ciclul se încheie cu volumul al unsprezecelea, „Agnus Dei” , care cuprinde ultimele şapte personaje.
În fond, de ce o altă istorie, de ce o istorie atât de subiectivă, fie ea livrescă şi ficţională? Pentru că, se ştie, de obicei istoria oficială e scrisă sau influenţată de învingători, de cei care ajung la putere într-o anumită împrejurare sau de cei cu bani, care fac o comandă cronicarului. Ei sunt marii manipulatori ai istoriei, ai adevăratei istorii, iar istoricii nu fac decât să rescrie mereu o suită de întâmplări şi să le interpreteze în funcţie de împrejurări.
Probabil că principala trăsătură a scriitorului Gheorghe Schwartz este erudiţia iar a doua cosmopolitismul. Cosmopolitismul romancierului arădean se naşte din modul de adaptare al discursului la istoria cunoscută. În roman el e legat de acea „artă a supravieţuirii”, specifică comunităţilor de evrei din diaspora, de care vorbeşte autorul într-un interviu din „Orizont”. Dacă Gheorghe Schwartz refuză scriitura autobiografică, putem spune că „Cei O Sută” este o construcţie livrescă şi ficţională. Tema vieţii şi a morţii, a luptei şi a abandonului, a speranţei în nemurire şi a scepticismului se împleteşte într-o lecţie de viaţă ce face parte din pedagogia umanistă. E muzica vieţii care străbate timpul. Conjugată cu istoria poporului evreu din diaspora, această construcţie romanescă devine o proiecţie alternativă la istoria creştinismului european. O provocare şi o problematizare a lui „homo europeus”. Citită ca imn al măreţiei şi decăderii omului, ca scormonire a misterelor cunoaşterii şi limită a ei, cartea ne aduce în faţă omul vechi, apoi omul renaşterii, omul Luminilor, omul modern şi omul recent cu aventura cunoaşterii şi cu crizele existenţei. Al O Sutălea personaj, Gheorghe, e născut în 1944, iar deviza lui e „Să rezişti!”. Războaiele sau moartea accidentală întrerup această aventură din care Autorul îşi extrage învăţămintele şi pedagogia sa. Scribul din umbră e considerat de criticul Ioan Holban; „nu copistul faraonilor, ci cărturarul vechilor evrei”. Cititorul acestei descinderi în labirint este invitat într-o călătorie de iniţiere prin secvenţe şi fragmente, un puzzle care acoperă diferitele epoci. El are în faţă, prin aceste personaje secundare, alternativele omului, etichetat de Scrib cu diferite porecle care reprezintă o trăsătură de caracter sau chiar filosofia personajului: Nostradamus din Viena, Mediumul Raul-Olfert, Peter-Pierre, „Dandy de la Paris”, Rudolph, Ruppert, Constantin-Ahasverus, Gheorghe.
Gheorghe Schwartz
11 volume
„Începută în urmă cu 27 de ani, cea mai ambiţioasă aventură a prozei româneşti, suita romanescă de 11 volume A CELOR O SUTĂ, însumând peste 4000 de pagini, ajunge la final cu „Agnus Dei” (Mielul Domnului).”
Gheorghe Mocuţa
recactia.jurnalaradean@informmedia.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!