Ouăle sunt un simbol evident al renaşterii. Popoarele Asiei si Europei, care serbau Anul Nou la echinocţiul de primăvară, ofereau în dar, prietenilor şi vecinilor, oul roşu, fiind considerat simbol al echilibrului, creaţiei, fecundităţii, simbol al vieţii şi al reînnoirii naturii. În unele mitologii (din Egipt, India, China) se spune ca lumea s-a născut la început dintr-un ou. Acest obicei, mult practicat în Italia, Spania, Franţa, Rusia şi chiar în Persia, s-a transmis creştinilor de la păgâni. Şi romanii se zice ca foloseau ouăle roşii la sărbătoarea lui Janus. La perşi, egipteni, greci şi gali oul era emblema universului, opera divinităţii supreme. La creştini se credea că el îl reprezintă pe Creator, care creează tot şi conţine în sine totul.
Tradiţia colorării ouălor de Paşti precede sărbătoarea creştina a Paştelui. Obiceiul vopsirii lui fiind întâlnit la chinezi cu două mii de ani înainte de Hristos, precum şi în festivalurile egiptenilor şi perşilor de sărbătorire a primăverii. În trecut, pentru coloratul ouălor se foloseau numai culori naturale obţinute din plante: varza roşie, foi de ceapă, petale de flori.
Cercetări etnografice descriu obiceiuri ale ouălelor colorate în Ucraina (asemănătoare cu cele de la noi), Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Rusia, Grecia, Italia, Franţa, Spania, Austria, Germania, Elveţia, Belgia, Olanda, Lituania, Finlanda, Estonia, Suedia, Armenia, Egipt şi Anglia (unde ouăle colorate au fost înlocuite cu ouă de ciocolată).
Dar de ce ouă roşii de Paşti? Legătura cu sărbătoarea Paştelui este evidenta: ouăle simbolizează naşterea, o nouă viaţă dobândită de creştini prin patimile, moartea şi Învierea lui Iisus Hristos. Răstignirea şi Învierea reprezintă reînvierea naturii primăvara şi cu reluarea ciclurilor vieţii. Oul, el însuşi purtător de viata, devine un simbol al regenerării, al purificării şi al veşniciei. Legenda spune ca atunci când Iisus a fost bătut cu pietre, acestea atingându-l s-au transformat în ouă roşii. O altă tradiţie afirmă că Fecioara Maria, venind să-şi vadă Fiul răstignit, i-a adus ouă, care s-au însângerat sub cruce. Domnul, văzând ca ouăle s-au înroşit, a spus celor de faţă: „De acum înainte să faceţi şi voi ouă roşii întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut şi eu astăzi”. Altă legendă afirmă că după ce Iisus a fost răstignit, cărturarii, saduchei şi rabinii farisei au făcut un ospăţ de bucurie. Unul dintre ei a spus: „Când va învia cocoşul pe care-l mâncăm şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Iisus”. Nici nu şi-a terminat acela spusele şi ouăle s-au şi făcut roşii, iar cocoşul a început să bată din aripi. Se mai spune că oul simbolizează mormântul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la Învierea Sa din morţi, şi se întoarce la viata, precum puiul de găină a ieşit din găoace.
În tradiţia populară românească ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase: vindecă boli, protejează animalele din gospodărie, sunt benefice în felurite situaţii etc. dintre cele mai vechi mărturii privind ouăle colorate de la români este a secretarului florentin al lui Constantin Brâncoveanu, Antonio Maria del Chiaro, care, pe la 1700, se minuna de culoarea aurie a ouălelor vopsite de la Curtea domnitorului muntean.
La români oul este nelipsit în ultimele zile ale Postului Mare, acesta fiind încondeiat, apoi consumat de Paste, după ce este sfinţit şi toată familia ciocneşte ouă rostind „Hristos a înviat” şi se răspunde cu „Adevărat a înviat”. În unele părţi ale ţării întâlnim obiceiul de a împarte oul sfinţit în atâtea părţi câţi membrii are sau a avut familia, fiecare mâncând o parte din el. Partea celor adormiţi se păstrează pe o farfurie pe masă toată ziua, iar la apus se îngroapă, simbolizând unitatea familiei şi legătura cu cei adormiţi în Hristos cu care sunt împreună în cel mai mare praznic al creştinătăţii.
La noi în România pentru înfrumuseţarea ouălor de Paşti s-a folosit şi se foloseşte cel mai adesea colorarea simplă dar şi tehnica scrierii cu ceară. Foarte apreciate sunt ouăle încondeiate sau închistrite. Pentru încondeiere se folosesc instrumente speciale, sub forma unor beţişoare subţiri şi rotunde, festeleul (un lemn ascuţit de fag, care are la un capăt scame de in sau bumbac. Acesta se înmoaie în ceara topită, şi prin atingerea oului se fac picăţele.), chişiţa (un vârf ascuţit de tabla de arama, fixat într-o măciulie a unui băţ plat), etc. Pornind de la tradiţiile ancestrale traversând secole de-a rândul, decorarea ouălor se extinde acum de la tehnicile în ceară şi în tuş, până la tehnica în mărgele aplicate sau în goblen.
Culorile folosite corespund unei anumite simbolistici:
• Roşu = simbolul sângelui lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mântuirea lumii, soarelui, focului, dragostei şi bucuriei de viata.
• Negru = absolutism, statornicie, eternitate, chinul şi durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce.
• Galben = lumina, tinereţe, fericire, recolta, ospitalitate.
• Verde = reînnoirea naturii, prospeţime, rodnicie, speranţa.
• Albastru = cer, sănătate, vitalitate.
• Violet = stăpânire de sine, răbdare, încrederea în dreptate.
În ornarea ouălor se folosesc motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe. Dintre ele amintim romburi, triunghiuri, zig-zag-uri, puncte, frunza de stejar, bradul, floarea de măceş, grâul, coarnele berbecului, peştele, cerbul (coarnele cerbului), steaua magilor, cărarea (calea) rătăcită, cârligul ciobanului, crucea Paştelui, etc. Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe ouă sau în interiorul oului.
Vechia tradiie româneascم a încondeierii ouمlelor este continuatم ؛i în judeul nostru. Astfel, în perioada 18-22 martie 2010, a avut loc în holul etajului I al Liceului Pedagogic „Dimitrie قichindeal” , Expoziia – Concurs de ouم încondeiate – nivel judeean. Acest eveniment a fost organizat sub îndrumarea Inspectorului ؛colar diac. prof. Florin Sirca, cu participarea ouمlelor încondeiate de elevii din clasele I-XII, din judeul Arad, sub îndrumarea profesorilor de religie.
În zilele de 30 şi 31 martie 2010 se va desfăşura o campanie umanitară, cu titlul „mai aproape de aproapele”, organizată de Asociaţia pentru deschideri culturale Arad, în colaborare cu Liceul Pedagogic „Dimitrie Ţichindeal” Arad. Ouăle încondeiate, atât cele de la Expoziţia – Concurs de ouă încondeiate – Nivel judeţean, cât şi alte lucrări ale elevilor de la Liceul Pedagogic „Dimitrie Ţichindeal” Arad, vor fi atracţia principală a acestei expoziţii cu vânzare. Fondurile respective şi alte donaţii se pot face în contul Asociaţiei Pentru Deschideri Culturale: RO58BTRL00201205B87911XX, deschis S.A.
„Stă în puterea ta să transformi orice coşmar într-un vis frumos. Pentru Copiii Aradului, poate pentru copiii de lângă noi. Implică-te acum pentru a contribui la renovarea secţiei de boli infecţioase copii de la Spitalul Judeţean Arad şi la crearea unui parc de joacă în curtea spitalului.”
Pentru eventuale detalii puteţi să contactaţi Prof. Coordonator Sălăvăstru Ciprian Petru, la nr. de telefon sau pe adresa de e-mail: s_ciprian85@yahoo.com
Aş dori să mulţumesc Domnului Insp. şcolar, diac. prof. Florin Sirca şi Domnului prof. Sorin Haiduc, Directorul Liceului Pedagogic „Dimitrie Ţichindeal” Arad, care au făcut posibilă această expoziţie – concurs de ouă încondeiate, apoi tuturor profesorilor de religie coordonatori de la şcolile participante, şi nu în ultimul rând elevilor, cei care au încercat prin măiestria lor să aducă o bucurie în inimile şi cugetele noastre în apropierea Praznicului Învierii Mântuitorului Iisus Hristos şi vă aşteptăm la expoziţia cu vânzare pentru a împărtăşi la rândul nostru pace, speranţă şi linişte sufletească tuturor.
Prof. Sălăvăstru Ciprian Petru
Liceul Pedagogic „Dimitrie Ţichindeal” Arad
Citiți principiile noastre de moderare aici!