Primăria Arad a câștigat atât de multe finanțări prin PNRR încât există temerea că va fi foarte dificil de găsit banii pentru cofinanțări. Cât de justificată e această temere?
CĂLIN BIBARŢ. Nu știu dacă sunt multe sau puține finanțări câștigate de Primărie, dar față de alte vremuri putem să spunem că sumele sunt consistente: vreo 177 de milioane de euro până acum, din care peste 100 de milioane de euro sunt bani gratuiți. Ca să înțeleagă toată lumea: între 90 și 100 de milioane de euro e bugetul pe un an de zile al municipiului Arad, municipiu care stă bine față de altele, e între primele din România, lăsând la o parte Capitala. În privința asigurării cofinanțării pentru proiectele câștigate, există un semn de întrebare. Până acum am asigurat cofinanțările, avem și împrumuturi deschise, nu cred că va fi necesar să apelăm și la alte împrumuturi pentru că aceste finanțări și, implicit, cofinanțările nu sunt anuale, sunt multianuale – pe doi/trei ani – și nu cred să avem probleme. Să vedem partea plină a paharului: faptul că mai mult de două treimi din sume sunt bani gratuiți care intră în economia Aradului. Mai mare temere am că nu vom avea – noi, România, și implicit Aradul, că suntem parte a României – capacitatea tehnică și de specialiști a firmelor care să implementeze aceste proiecte. Și nu o spun cu rea voință. Nu putem decât să ne uităm la trista experiență cu unele firme de aici, de la noi, care au câștigat licitații, s-au apucat de lucru de anvelopări de blocuri și mergem la Podgoria și vedem cum și-au bătut joc și de oamenii de acolo, și de noi, ca administrație.
Ați amintit de împrumuturi. E vorba doar de împrumutul care va fi folosit pentru CET Hidrocarburi sau mai sunt deschise și altele?
CĂLIN BIBARŢ. În mandatul meu discutăm de două împrumuturi majore: cel pentru cofinanțare la pod – care își urmează parcursul – și cel pentru mai multe obiective între care primordial CET-ul. Și, dat fiind că am primit acea finanțare mare de peste 100 de milioane de euro pentru noul CET și o cofinanțare… nu mică în sumă brută, chiar dacă procentul de 20 și ceva, 30% – dar evident 20 și ceva, 30 de milioane de euro e o sumă – din acel împrumut am convenit să mutăm o parte din sume, să le trecem toate pentru cofinanțare la CET. De aceea am spus că nu cred să mai fie necesar un nou împrumut. Dacă e necesar, venim în fața consilierilor, dar nu cred să fie mai mult de 10 milioane de euro. Și Aradul, față de alte municipalități din România, la capitolul grad de îndatorare, stă foarte bine.
În ce fază se află construirea noului pod peste Mureș în continuarea străzii Andrei Șaguna, din cadrul proiectului „Amenajare traseu de transport public de călători care să asigure legătura pe arterele urbane între zona UTA şi strada Ştefan cel Mare”?
CĂLIN BIBARŢ. Podul peste Mureș este în execuție, nu avem sincope în acest moment. Pe lângă pod, proiectul înseamnă și autobuze electrice – care sunt achiziționate –, lucrări care au avut loc pe Calea Victoriei, inclusiv de semaforizare – care sunt în desfășurare; la partea de Aradul Nou – Mureșel se lucrează la alei pietonale de pe lângă drum și se pune pavaj… Avem loc de a ne plia în funcție de cum evoluează vremea. Și nu cred să nu fie un pariu câștigat, ca el să se termine la timp. Chiar dacă avem o mare problemă nu doar la pod, ci și la alte lucrări, încât nu știm dacă o firmă e serioasă sau neserioasă pentru că ei vin și ne spun „am dat comandă pentru categoria asta de materiale și nu ne vin decât după trei, șase luni, în contextul european și mondial”. Am verificat și în unele situații chiar așa este.
Un alt proiect mare aflat în derulare vizează revitalizarea zonei Mărului. Deși a fost inițiat de fostul primar, dumneavoastră sunteți cel care a intrat cu buldozerul în construcțiile ilegale de acolo. Termenul de finalizare a lucrărilor a fost amânat de câteva ori, ultima dată pentru 2023. E vreo șansă să fie respectat?
CĂLIN BIBARŢ. Nu știu să fi fost foarte multe termene prelungite. Cred că în acest an nu ar fi vreun motiv ca zona, strict perimetrul dedicat respectivului proiect, să nu se finalizeze. Întreaga zonă trebuie să devină, în principiu, o zonă de agrement, de petrecere a timpului liber, pentru a fructifica poziția foarte bună – Mureș, pădure, cele două lacuri din fosta cărămidărie. Și atunci așa-numita industrie care mai există acolo… adică avem o stație de asfaltare pe proprietate privată, cu promisiunea celor de acolo că se vor muta într-un timp rezonabil și sper să se țină de cuvânt. Mai sunt unii care au firme de fier vechi… le transmit că nu au perspectivă de termen scurt spre mediu de a funcționa pentru că acea zonă nu trebuie să rămână cu cauciucuri arse, cu mașini mici sau mari cu fier vechi, cu camioane cu asfalt… În cealaltă vecinătate, avem fostul poligon militar; poate, totuși, cei din armată înțeleg că el este rupt în două părți de autostradă, că nu mai este și nu va mai fi niciodată poligon militar și poate trece din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului Arad și extindem proiectul acolo, în pasul al doilea. Mai avem o proprietate privată care se numește fosta cărămidărie. Am avut câteva semnale trimise către proprietarul de acolo, poate că ia exemplu de la Clubul Voința sau Marta și o donează comunității. N-am primit un răspuns, prin urmare, la prima rectificare de buget pe care ne-o permite legea, în vară, voi propune Consiliului Local alocarea de fonduri pentru expropriere. Acea zonă trebuie să fie redată Aradului și arădenilor. Și nu se poate face doar cu mângâiere decât pentru cine pricepe. Pentru cine nu pricepe… cum ați spus dumneavoastră: cu buldozerul. Și m-aș fi bucurat ca în 30 și ceva de ani, fiecare administrație arădeană să fi făcut același lucru. Și discutam altfel astăzi. Aveam o misiune mult, mult mai ușoară.
Ați prezentat recent câteva coordonate ale viitorului PUG al municipiului Arad, primul elaborat după 1997. Sunt câteva obiective care „sună” atât de bine încât par imposibil de realizat. Dumneavoastră cât de optimist sunteți în această privință? Ce motive aveți sa fiți optimist?
CĂLIN BIBARŢ. Am preluat coordonatele noului PUG de la specialiști și le-am făcut publice. Am văzut că unii zic că venim cu OZN-uri, cu SF-uri, dar… dacă avem în lege și în hotărâri de Consiliu Județean că Mureșul este navigabil, cum poate să vină un arhitect, indiferent de ce nivel este el, sau un primar să spună că acest lucru este irealizabil? Dacă noi, acum 20 și ceva de ani, când se vorbea de autostradă, zâmbeam și spuneam că e imposibil, n-are cum… prin pădure nu se poate că distrugem pădurea, între pădure și oraș iar nu se poate că e sediul Direcției Sanitar-Veterinare… și azi o avem pe acolo. Sunt, deci, obiective care se pot realiza. Ce nu înțeleg unii este că aceste obiective nu le face Primăria sau Consiliul Județean, sunt de interes național. Alții au mai spus că am copiat niște fotografii… Incorect! Un PUG nu prezintă în detaliu. Eu, în conferință de presă, am arătat exemple din alte țări pe care le putem prelua și noi la un moment dat. Am avut decența să spun – incluzându-mă și pe mine și pe cei prezenți – că poate când o să jucăm noi la pensie șah în parc, unele dintre obiective vor fi realizate. Dar aia nu înseamnă că nu trebuie să ai o prognoză când vorbești de un Plan Urbanistic General „à la long”.
Există vreo șansă ca, în viitorul apropiat, pistele pentru biciclete din Arad să fie mai mult decât niște simple linii desenate pe asfalt?
CĂLIN BIBARŢ. Sunt multe lucruri pe care multă lume și eu în prima fază, până m-am dezmeticit, le-am confundat. Sunt situații în care pistele de biciclete sunt – datorită configurației, a geografiei – efectiv doar pentru biciclete (malul Mureșului, partea de Subcetate, Sînicolau). Și sunt unele zone (centru, partea spre spital, partea spre Vlaicu) în care pistele nu sunt dedicate exclusiv bicicletelor – asta nu a înțeles multă lume –, ele sunt înghesuite când în detrimentul mașinii sau al parcării, când în detrimentul pietonului și al spațiilor verzi. Să nu ne mințim: viața va dovedi cine are întâietate. Sau ne asumăm – indiferent cine e în postura asta– și spunem: pe aici doar mașina sau pe aici doar bicicleta sau pietonul! În celelalte zone, vom găsi soluțiile pentru care milităm și acum: să existe doar pentru biciclete sau trotinete.
Parcările (nerezidențiale) din municipiu reprezintă în continuare o problemă pentru mulți șoferi, mai ales în zona centrală. Ce ne puteți spune despre parcarea subterană de la Hotel Parc (unde are și Primăria „o bucățică”)?
CĂLIN BIBARŢ. Parcarea de la Hotel Parc e în fază avansată. Au fost făcuți pașii birocratici de identificare, întabulare, cât e suprafața noastră, cât este a lor, cât este a terenului de la „Moise Nicoară”, cât este a parcului Zsolt Török, că e tot perimetrul de acolo… În acest moment, suprafețele sunt clare, urmează redactarea caietului de sarcini și, vrem, nu vrem – fiind vorba de domeniu public, până la urmă – o licitație pentru concesionare în care vom pune condiționalități pentru destinația pe care ne-o dorim și noi. Pentru că o parcare subterană acolo, făcută din bani privați, e ceea ce noi ne-am dorit de foarte mult timp și nu am reușit să concesionăm în Avram Iancu.
Mai este un teren în apropiere, pe strada Aviator Georgescu, unde se spunea că va fi amenajată o parcare…
CĂLIN BIBARŢ. E o suprafață de teren pe care, în urmă cu mulți ani, Primăria a dat-o Ministerului Învățământului care promisese că face o creșă acolo și n-a mai făcut nimic. Surprinzător, nerespectarea asumării unor investiții acolo nu avea și efectul imediat și direct să revină în proprietatea municipalității și am fost nevoiți să ne judecăm câțiva ani. De vreun an și ceva l-am primit înapoi în proprietate. Pasul doi a fost că orice am dorit să facem acolo, am constatat că așa-numitul PUZ-CP pe zona istorică ne pune tot felul de condiționalități și acum lucrăm la modificarea acestuia astfel încât să ne permită să facem investițiile pe care le dorim. De exemplu, în zona Poliție – Parcul Reconcilierii, același PUZ-CP nu ne dă voie decât să demolăm zidul acela mai puțin estetic și clădirile de acolo și să facem la sol ceva, dar mai mult nu. Deși acolo s-ar preta, în tot acel colț, o parcare fie supraterană, fie subterană care să deservească și publicul, și instituția respectivă. Și acum trebuie să modificăm PUZ-CP.
Aveți în vedere și alte amplasamente pentru amenajarea unor parcări publice?
CĂLIN BIBARŢ. Da, dar să nu cădem în capcana că venim cu OZN-uri… Cea mai căutată și sensibilă e zona centrală: zona Parc – Avram Iancu – Aviator Georgescu. A fost o surpriză plăcută să identificăm o suprafață de teren ce aparține Primăriei pe strada Crișan, unde a fost policlinica pentru urgențe stomatologice, în curte. Sunt garaje acum acolo, dar avem posibilitatea să le demolăm și, la un moment dat, să facem o parcare acolo. La fel, în zona Podgoria, unde a avut sediul Gospodărirea Comunală, sper că suntem pe ultima sută de metri cu actualii/foștii proprietari care au o parte din respectivul teren. Și, la fel, când o să jucăm noi șah, clădirea de la Podgoria pe care o vedem în partea dreaptă, cum vii dinspre Micălaca – e ceva mobilă acum acolo și schimb valutar – ori dispare cu totul de acolo și se lărgește zona, ori se transformă sub și deasupra într-o parcare mai mult decât OK, cu expropriere, cu tot ce presupune… Deci Aradul are loc de dezvoltare din acest punct de vedere, cu precizarea că pentru așa ceva nu se alocă fonduri europene. Vor să dea pentru parcări, dar la marginea orașului, să nu mai intri cu mașina în oraș.
E știut, v-ați pus rău cu castorii care s-au stabilit în oraș, pe malul Mureșului. Nu ați putea proceda la fel și cu ciorile din zona centrală?
CĂLIN BIBARŢ. Când legea îmi va permite, cu proxima ocazie, voi fi primul care va acționa cât se poate de radical. Cred că e momentul ca oamenii din poziții politico-administrative să devină într-adevăr bărbați de stat și să-și asume lucrurile. În oraș, prioritate au oamenii. Când vorbim de anumite specii de animale care, culmea, nu sunt nici pe cale de dispariție – ciorile au suficient de mult loc în alte zone, nu au ce căuta în parcurile din oraș. Castorul despre care vorbiți… eu – și vorbesc în nume personal, ca inginer silvic – și alții din domeniul acesta am fost cei care am repopulat Mureșul cu castori cu câțiva ani în urmă. Și au suficient loc să se dezvolte – și biotop, și ecosistem – la câțiva kilometri mai în aval, unde am declarat parc natural. Aici, în oraș, biotopul – dacă se poate folosi termenul – este pentru arădeni. Nu putem să punem oamenii pe locul doi sau trei, în favoarea altor specii.
Când vă confruntați cu probleme de administrație, vă folosește <Manualul Alesului Local>, dedicat aleșilor aflați la primul mandat?
CĂLIN BIBARŢ. Date fiind dinamica și birocrația mare din România, probabil că la al treilea mandat o să reușesc să termin de citit manualul pentru primul mandat.
Trimite articolul
XUnde este vorba de ozn-urile lui Bibi ? Nu l-ati intrebat de portul Arad, de Muresul navigabil, etc !
-
In CJ Arad,in primarie,la finanțe,poolitia locala, muzee…. oriunde
se TOACĂ bani PUBLICI . Plin OZN isti și PARAȘUTE !!!
lumi paralele; vise ;noi cu apa calda in pamant facem ceturi
Periculos sa visezi color……
Gropile stau marcate cu balize cu saptamanile, strada Fat frumos arata ca dupa razboiul rozelor, orasul pute a rahat, toate strazile nou asfaltate devin piscine dupa prima ploaie, etc etc samd.
Dar noi lansam pe Laika in spatiu. Din noul spatioport care va fi deschis in locul actualului Muzeu al aviatiei inexistente- Aeroportul Arad.
A, si o sa trimitem castorii la lectii de geografie sa invete despre biotopul din aval, si sa citeasca Magna Carta Libertatum Castorensis made by “barbatii de stat” care si-au asumat barbateste lupta cu ecosistemul invaziv al habitatului uman
Weekend placut.
Un interviu servit nesemnat:De ce nu a fost întrebat de proiectele tărăgănate voit de administrație: acoperirea patinoarului, parcarea de pe locul fostei piete agro Vlaicu,gazonul de pe Neuman, complexul sportiv ICRTi.
-
Pe bani vorbesti ce vrei si nu esti intrebat ce nu-ti place…
str. Lacului langa Omniasig e sparta de 3 luni
str. Praporgescu are cratere
giratoriul din Subcetate e denivelat varza
str. Ioan Alexandru are 2 santuri de iti rupi masina
toate trecerile la nivel cu linia de tranvai sunt dezastru
Spitalul Matern arata ca dupa razboi
in zona industriala e coada enorma in fiecare zi ca nu sunt suficiente cai de acces + drumul e spart grav
urcarea pe Podul de la Micalaca (dupa Gemi) e dezastu si aia
Traiasca castorii si Muresul navigabil!
Cu privire la ciori, am observat ca isi fac cuib doar in copacii inalti, nu stiu daca nu ar fi o solutie, eliminarea tuturor copaciilor mai mari de 10m si sa fie replantati altii care nu vor creste niciodata asa mari. Problema rezolvata! (sau defrisarea coronamentelor copaciilor mai mari, incat ciorile sa nu mai faca cuiburi, problema rezolvata partial
Exista o piesa de teatru,de altfel extrem de reusita,in care un candidat la deputatie cerea insistent cetatenilor sa nu il aleaga,pentru ca nu merita. Cred ca articolul are la baza aceasta piesa,iar intevievatul,cu greu numit primarul Aradului,cere sa nu mai fie ales.
-
dar multi dintre “alegatori” nu știu nici macar cine a scris-
o, memorabil BIRLIC in rol !!!
Asa votanți… așa “aleși”!!
Da, vezi sa nu! Cine dracu îl crede pe monseniorul pădurar? Se va termina anul și mărului va fi exact ca acum. In alta ordine de idei știm cum dispare câte o sutica ici, doua sutici colo in jeburi (sutici de mii mă refer). Să ne lase “distinșii” politicieni că peste noapt își iau X5 și vila cu piscina din salariu.
Interviu aranjat. De ce nu se intreaba de ce a demolat unul din pietele alimentare a Aradului. Mergeti si intrebati, oamenii din zona centru vechi sunt foarte nemultumiti din acest motiv. Poti sa pui banci de 10000euro/bucata ca pe metianu, degeaba nu va mai voteaza nimeni.
Eu intreb, eu raspund, noo ce desteptii ne-am facut !
Il doare undeva de ce scrieți voi aci totul e doar na sa stie lumea ca inca e viu.
Pentru el e important partidul, vin alegeri etc.
Ce e cu satul Arad ca si pa ala ce lo facut sat ghita de la Brad il doare undeva e bazat omu ,, bruxeles,, vb de bani europeni dar cat o fost la primărie nu accesat nimic că na prieteni mei stiu de ce .
Asa ca,,,, caini latră caravana trece”” arădeni votează cu fundul si maine vom fi cătunul Arad
Sa fim sănătoși ca de politicieni vai de noi si de voturile noastre.