Pentru a veni în întâmpinarea celor afectați de aceste măsuri economice, avocații Cosmin Flavius Costaș și Alexandra Tomuța au pregătit un material în care au expus câteva considerații preliminare despre măsurile de sprijin ce urmează a fi aplicate.

„În contextul pandemiei coronavirusului SARS-CoV-2, prin O.U.G. nr. 30/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 231 din 21 martie 2020, Guvernul a luat câteva măsuri economice destinate să înlăture, măcar parțial, efectele negative resimțite în plan economic după accentuarea crizei sanitare și instituirea stării de urgență prin Decretul Președintelui României nr. 195 din 16 martie 2020. În cele ce urmează, echipa Costaș, Negru & Asociații face câteva considerații preliminarii despre măsurile de sprijin care urmează să fie aplicate.

Măsurile de sprijin în cazul șomajului tehnic

Context

În condițiile în care prin Decretul Președintelui României nr. 195 din 16 martie 2020 în România s-a instituit starea de urgență, iar prin ordonanța militară nr. 1 din 17 martie 2020 (publicată în Monitorul Oficial nr. 219 din 18 martie 2020) s-au luat măsuri extreme de limitare a unor activități comerciale, există sectoare economice afectate semnificativ și probabil, în unele cazuri, iremediabil. Concret, conform art. 1 alin. (1) din ordonanța militară menționată se suspendă activitatea de servire și consum al produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice, organizată de restaurante, hoteluri, cafenele sau alte localuri publice, în spațiile destinate acestui scop din interiorul sau exteriorul locației; conform art. 2 din același act normativ se suspendă toate activitățile culturale, științifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc, de tratament balnear și de îngrijire personală, realizate în spații închise; conform art. 3 alin. (1) se interzice organizarea și desfășurarea oricărui eveniment care presupune participarea a peste 100 persoane în spații închise; conform art. 7, se suspendă sau se prelungește suspendarea unor curse aeriene efectuate de către operatorii economici.

In concreto, măsurile arătate au afectat operatorii economici atât direct, cât și indirect (în cazul, de pildă, al unor activități de suport pentru industriile în care s-a oprit activitatea).

Prin urmare, angajatorii aflați în situații de acest tip sau în alte situații în care criza sanitară și instituirea situației de urgență le-au blocat sau redus semnificativ activitatea au fost nevoiți să recurgă la măsuri extreme. Aceia care au avut posibilitatea, au acordat salariaților concediu de odihnă sau concediul special pentru supravegherea copiilor devenit posibil ca urmare a apariției Legii nr. 19/2020 (cu comentarii distincte mai jos). În cea mai mare parte însă, angajatorii au optat pentru activarea opțiunii deschise de art. 50 lit. f) din Codul muncii și au constatat suspendarea de drept a contractelor individuale de muncă, ca urmare a survenienței unui caz de forță majoră.

Suspendarea temporară a contractului de muncă

În conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raporturilor de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare. În aceste condiții, conform art. 53 alin. (1) din Codul muncii, angajatorul datorează salariatului o indemnizație ce nu poate fi mai mică decât 75% din salariul de bază. Această indemnizație poate fi redusă, în condițiile art. 52 alin. (3) din Codul muncii, respectiv în situația în care întreruperea sau reducerea temporară a activității durează mai mult de 30 de zile (caz în care se reduce programul de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână).

Suspendarea temporară a contractului de muncă în contextul crizei sanitare

În contextul descris, în cuprinsul art. XI din O.U.G. nr. 30/2020 Guvernul a reglementat un regim special pentru unele din contractele de muncă suspendate sau care vor fi suspendate în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii. Este important să precizăm în acest context faptul că:

– Măsurile de sprijin prevăzute de Guvern se vor acorda doar în cazurile în care contractul de muncă este suspendat temporar în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii. Prin urmare, de exemplu, în cazul în care contractul individual de muncă a fost suspendat de drept conform art. 50 lit. f) din Codul muncii, este necesar să se opereze în REVISAL modificarea temeiului de drept și practic suspendarea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului.

– Măsurile de sprijin se aplică doar pentru operatorii economici care îndeplinesc condițiile prevăzute de art. XI alin. (2) din O.U.G. nr. 30/2020 sau pentru persoanele prevăzute la art. XV din O.U.G. nr. 30/2020.

Condiții pentru a beneficia de măsurile de sprijin

Conform art. XI alin. (2) din O.U.G. nr. 30/2020, de măsurile de sprijin beneficiază salariații angajatorilor care se află într-unul din următoarele cazuri:

a) întrerup activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pe perioada stării de urgență decretate și dețin certificatul de situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri;

b) reduc activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19 și nu au capacitatea financiară de a plăti toate salariile angajaților lor; în această situație, angajatorii trebuie să declare, pe propria răspundere, că înregistrează o diminuare a încasărilor cu cel puțin 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie – februarie 2020 și că nu are capacitate financiară pentru a plăti toți salariații.

La o analiză preliminară, trebuie notate câteva aspecte interesante:

– În cazul prevăzut la art. XI alin. (2) lit. a), va fi obligatorie obținerea certificatului de situații de urgență doar dintr-o singură sursă, adică de la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Per a contrario, certificatele similare eliberate sau care ar putea fi eliberate de Camerele de Comerț, Industrie și Agricultură județene nu vor fi luate în considerare. Este previzibil, din punctul nostru de vedere, că obținerea certificatului de situații de urgență, dintr-o singură sursă, pentru toți operatorii economici afectați, va ridica serioase probleme și se va prelungi în timp.

– În cazul prevăzut la art. XI alin. (2) lit. b), condițiile pentru acordarea măsurilor de sprijin sunt cel puțin discutabile. Astfel, existența sau inexistența capacității financiare de a plăti toate salariile ar trebui să fie irelevantă, dacă Guvernul își dorește ca măsura să nu fie discriminatorie. La momentul de față, în condițiile în care toți operatorii economici sunt afectați de aceeași problemă, este vădit discriminatoriu să fie considerați elibigibili operatorii economici care nu au capacitatea financiară de a-și plăti toți salariații, în timp ce angajatorii care au rezerve suplimentare să fie excluși de la acest beneficiu (fără nicio posibilitate de a deconta ulterior cu Statul sumele plătite în perioada de criză economică). De notat că, în acest caz, nu este necesară obținerea certificatului de situații de urgență.

– De asemenea, tot în ceea ce privește cazul prevăzut la art. XI alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 30/2020, există o distincție artificială care poate conduce din nou la probleme de interpretare. Astfel, pentru a deveni elibigil, un operator economic trebuie să facă dovada că i s-au diminuat încasările în luna martie 2020 cu cel puțin 25% față de media lunilor ianuarie – februarie 2020. În piață există însă operatori economici care nu au avut deloc activitate în lunile ianuarie și februarie, care nu pot desfășura activitate în luna martie din motive de stare de urgență și cărora le lipsește elementul de comparație. În măsura în care nu se face o apreciere de la caz la caz, această condiție va fi de asemenea discriminatorie.

Cuantumul măsurilor de sprijin

Potrivit art. XI alin. (1) din O.U.G. nr. 30/2020, Guvernul este pregătit să suporte, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, indemnizații de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, cu o plafonare la nivelul a 75% din câștigul salarial mediu brut pentru anul 2020 (5.497 lei). Această indemnizație va fi acordată tuturor salariaților angajatorilor care se află în ipoteza descrisă de art. XI alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 30/2020. În schimb, pentru angajatorii care se află în situația descrisă de art. XI alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 30/2020, măsurile de sprijin sunt limitate, ele urmând a fi acordate doar pentru cel mult 75% din angajații care au contracte individuale de muncă active la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență nr. 30/2020.

În fapt, credem noi, sfera angajatorilor de la art. XI alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 30/2020 s-ar putea să fie semnificativ redusă în funcție de un mic element tehnic. Dacă angajatorii au procedat, până la data de 21 martie 2020, la suspendarea de drept a contractelor individuale de muncă conform art. 50 lit. f) din Codul muncii, este previzibilă o interpretare a Guvernului în sensul că aceștia nu sunt elibigibili pentru măsurile de sprijin cu privire la contractele individuale de muncă suspendate de drept.

Restricții

Într-un prim proiect al ordonanței de urgență, Guvernul previziona condiționarea acordării măsurilor de sprijin de menținerea contractelor individuale de muncă pentru o perioadă de 6 luni, cu începere de la data încetării situației de urgență. La această măsură s-a renunțat, ea nu mai apare în forma O.U.G. nr. 30/2020 care a fost publicată în Monitorul Oficial.

Regimul fiscal al indemnizației

Așa după cum prevede art. XI alin. (4) din O.U.G. nr. 30/2020, indemnizația determinată conform art. XI alin. (1) este supusă impozitului pe venit și contribuțiilor sociale obligatorii. Cu alte cuvinte, utilizând un exemplu simplu, dacă bugetul asigurărilor pentru șomaj plătește o indemnizație de 3.000 lei brut unui salariat elibigil, angajatorul său va reține contribuția de asigurări sociale de 25% și contribuția de asigurări de sănătate de 10% din indemnizația brută și le va vira la buget. Calculul impozitului pe venit se face prin algoritmul simplificat de art. 78 alin. (2) lit. b) Cod fiscal, adică algoritmul pentru venituri din salarii obținute în afara funcției de bază. Conform art. XI alin. (8) din O.U.G. nr. 30/2020, o facilitate specială este acordată pentru angajatorii aflați în dificultate, aceștia fiind exonerați de la plata contribuției asigurătorii pentru muncă (2,25%).

Procedura de accesare a indemnizației acordate ca măsură de sprijin

Art. XII și XIII din O.U.G. nr. 30/2020 reglementează procedura de accesare a indemnizației. Astfel, angajatorul care îndeplinește condițiile prevăzute de art. XI alin. (2) va solicita agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene plata indemnizațiilor, pentru salariații elibigibili. Cererile se pot depune în luna curentă pentru plata indemnizației din luna anterioară (de exemplu, cu începere din 1 aprilie 2020 pentru luna martie 2020). Plata din bugetul asigurărilor pentru șomaj se face în cel mult 30 zile de la depunerea documentelor. Prin urmare, admițând că un angajator va fi în măsură să depună cererea însoțită de o documentație completă la data de 1 aprilie 2020, indemnizațiile vor fi plătite angajatorului aflat în dificultate cel mai devreme la începutul lunii mai 2020. De aici încolo, angajatorul va vira salariaților săi indemnizația, după calculul și reținerea contribuțiilor sociale obligatorii și a impozitului pe venit (în mod cu totul interesant, O.U.G. nr. 30/2020 nu prevede un termen pentru plata indemnizațiilor încasate de la bugetul asigurărilor pentru șomaj, ci doar termenul-limită pentru calcularea și virarea contribuțiilor sociale obligatorii și impozitului pe venit, care este data de 25 a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de șomaj).

Măsuri de sprijin speciale pentru profesioniști și sportivi

În conformitate cu prevederile art. XV din O.U.G. nr. 30/2020, profesioniștii reglementați de Codul Civil și care nu au calitatea de angajatori și întrerup activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente, pe perioada stării de urgență, beneficiază de asemenea de măsuri de sprijin. Va fi interesant de văzut cum se determină sfera acestor persoane, în condițiile în care ele par a intra parțial în coliziune cu dispozițiile art. X alin. (5) – (6) din O.U.G. nr. 29/2020, care impun unor profesioniști ai dreptului (notari publici, avocați și executori judecătorești) să continue să presteze serviciul de interes public al justiției, sub sancțiunea excluderii din profesie.

Același lucru se întâmplă și cu persoanele prevăzute la art. 671 alin. (1) lit. a) – c) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 (sportivi, antrenori, medici, asistenți medicali, maseuri, kinetoterapeuți, cercetători).

Măsurile de sprijin prevăzute de Guvern sunt următoarele:

– Pentru profesioniștii menționați la art. XV alin. (1) din O.U.G. nr. 30/2020, se acordă din surse încă nedeterminate (întrucât bugetul general consolidat este o ficțiune juridică) o indemnizație egală cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit pentru anul 2020 (2.230 lei sau 2.350 lei pentru cei cu studii superioare).

– Pentru participanții la activitatea sportivă menționați la art. XV alin. (1) din O.U.G. nr. 30/2020, se acordă din aceleași surse încă nedeterminate o indemnizație de 75% din drepturile în bani aferente contraprestației activității sportive (așa cum este această prevăzută în contractul de activitate sportivă), dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut (5.497 lei).

Conform art. XV alin. (3), ambele indemnizații sunt supuse impozitării și plății contribuțiilor sociale obligatorii, conform dispozițiilor generale ale Codului fiscal.

Măsuri de sprijin pe perioada blocajului din sistemul educațional

Aplicabilitate

Ca urmare a modificărilor aduse prin O.U.G. nr. 30/2020, cu începere de la 21 martie 2020, Legea nr. 19/2020 (actul normativ prin care s-au reglementat primele măsuri de sprijin pentru familiile afectate de suspendarea cursurilor) devine aplicabilă doar în situaţia suspendării cursurilor sau închiderii temporare a unităţilor de învăţământ unde sunt înscrişi copiii persoanelor vizate, ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situaţii extreme decretate astfel de către autorităţile competente cu atribuţii în domeniu.

Zilele libere plătite se acordă doar pe perioada în care autorităţile competente decid închiderea respectivelor unităţi de învăţământ.

Beneficiarii măsurilor de sprijin

În forma actualizată a Legii nr. 19/2020, beneficiază de zile libere plătite părinţii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au copii cu vârsta de până la 12 ani, înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ sau au copii cu dizabilităţi cu vârstă de până la 18 ani, înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ; locul de muncă ocupat nu permite munca la domiciliu sau telemunca.

Prin “părinte”, în sensul Legii nr. 19/2020 modificată, vom înțelege: părintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; adoptatorul; persoana care are copilul/copiii în încredinţare în vederea adopţiei; persoana care are în plasament copilul sau în tutelă; persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; părintele sau reprezentantul legal al persoanei adulte cu handicap înscrisă într-o unitate de învăţământ.

Excluderi

Prin art. I pct. 3 al Ordonanței de Urgență nr. 30/2020 au fost introduse cazuri de excludere de la beneficiile Legii nr. 19/2020, prin inserarea în cadrul art. 1 a Legii a două noi aliniate – alin. (33) și alin. (34), cu aplicare de la momentul publicării și intrării în vigoare a O.U.G. nr. 30/2020, respectiv 21 martie 2020. Astfel, Legea nr. 19/2020 nu se aplică în următoarele cazuri:

– părintele este în concediul prevăzut la art. 2 alin. (1) sau art. 11 alin. (2) ori art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor;

– părintele este asistentul personal al unuia dintre copiii aflaţi în întreţinere;

– părintele se află în concediu de odihnă/concediu fără plată;

– unul din părinți se află în șomaj tehnic – situația în care raportul său de muncă este suspendat pentru întreruperea temporară a activităţii angajatorului, în condiţiile art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii;

– celălalt părinte nu realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit (facem aici precizarea că s-ar putea să ne aflăm în prezența unei erori de redactare, ipoteza de excludere fiind oare neclară).

Modificările aduse la data de 21 martie 2020 ridică întrebări cu privire la sfera de aplicabilitate a Legii nr. 19/2020 anterior adoptării O.U.G. nr. 30/2020. Ne întrebăm astfel aceste persoane erau implicit excluse de la beneficiul zilelor libere plătite și anterior, datorită modalității de redactare a art. 2 alin. (2) din Lege?

Forma inițială a textului numit impunea următoarea condiție pentru acordarea zilelor libere plătite: existența unei declaraţii pe propria răspundere a celuilalt părinte, din care să rezulte că acesta nu a solicitat la locul său de muncă zile libere ce i s-ar cuveni potrivit prezentei legi. Astfel, dacă celălalt părinte nu avea un loc de muncă, respectiv era în concediu de creștere a copilului, era asistentul personal al unuia dintre copii, se afla în șomaj tehnic, este evident că nu putea furniza o asemenea declarație, lipsind însăși locul de muncă – aspectul care l-ar fi îndrituit să obțină zile libere – motiv pentru care condiția prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 19/2020 nu este îndeplinită, fapt ce conduce, în continuare, la inaplicabilitatea acestor beneficii și anterior intervenției clarificatoare a legiuitorului.

Cuantum

Indemnizația aferentă este în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut la nivel național, care în anul 2020 este în cuantum de 5.429 lei lunar.

Astfel, indemnizația va putea avea un cuantum lunar maxim de 4.072 lei.

Indemnizaţia este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor de asigurări sociale în condiţiile Codului fiscal.

Procedura de acordare

Zilele libere se acordă la cererea unuia dintre părinţi, depusă la angajatorul persoanei care va supraveghea copilul în perioada în care unitățile de învățământ sunt închise temporar.

Cererea va fi însoţită de o declaraţie pe propria răspundere a celuilalt părinte, din care să rezulte că acesta nu a solicitat la locul său de muncă zile libere ce i s-ar cuveni potrivit prezentei legi şi nici nu se află în una dintre situaţiile de excludere, precum şi de o copie a certificatului/certificatelor de naştere al/ale copilului/copiilor. Modelul declarației a fost publicat ca anexă la Hotărârea Guvernului nr. 217/2020 și este disponibil online.

Cine acordă indeminzația?

Indemnizația va fi plătită părintelui de către angajator, potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020.

Procedura de decontare

Angajatorii pot cere numai decontarea sumelor reprezentând indemnizaţia netă, încasată efectiv de părinte. Aceste sume se vor deconta din Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale. Astfel, impozitele și contribuțiile de asigurări sociale rămân în sarcina angajatorului cu titlu defintitiv.

Procedura de decontare a fost stabilită prin H.G. nr. 217/2020, publicată și ea în Monitorul Oficial în data de 21.03.2020. Astfel, în vederea decontării sumelor, angajatorul va adresa o cerere către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă în rază teritorială a căreia acesta/sucursala/punctul de lucru își desfășoară activitatea.

Cererea se transmite via e-mail în termen de maxim 30 de zile de la data la care angajatorul a efectuat plata contribuțiilor și impozitelor aferente indemnizației. Astfel, trebuie să avem în vedere faptul că declararea și plata impozitului pe salarii, respectiv a contribuțiilor sociale se poate face doar în luna următoare celei pentru care s-a realizat venitul, maxim până în data de 25, potrivit art. 82 și respectiv art. 146 Cod Fiscal. Astfel, va exista un decalaj chiar și de o lună de la momentul plății indemnizației și până la momentul la care angajatorul va fi îndreptățit să efectueze cererea de decontare.

În termen de 24 de ore de la recepționarea poștei electronice Agenția va comunica numărul de înregistrare al solicitării.

Decontarea se va realiza în termen de 60 de zile calendaristice de la data recepționării cererii, respectiv a documentelor anexă acesteia. În final, de la momentul plății efective a indemnizației și până la momentul decontării acesteia va putea trece un interval chiar și de 120 de zile, interval în care angajatorului îi revine obligația de a găsi resurse pentru plata indemnizației în cuantumul indicat.

Prin urmare, în mod real, putem vorbi doar de un ajutor vădit temporizat, care va permite angajatorului să recupereze, în timp, indemnizația plătită persoanelor care beneficiază de zile libere pe perioada crizei sanitare (sau, mai corect spus, pe perioada în care instituțiile de învățământ vor rămâne închise)”.