Seculici spune că guvernul şi preşedinţia luptă cu o opoziţie care nu ţine seama de interesele statului.
Domnule preşedinte, cum explicaţi faptul că guvernul se descurcă din ce în ce mai greu cu banii de la bugetul statului?
SECULICI. Există mai multe cauze, vă dau nişte cifre. În 1990, în România erau 8,2 milioane de angajaţi. În decembrie 2009, în România mai erau doar 4,3 milioane de angajaţi. Tot în 2009, în România erau 5,5 milioane de pensionari şi 700.000 de şomeri. Adăugaţi la aceştia milioanele de elevi şi studenţi. Vedem câţi produc şi câţi consumă. Să mai menţionăm faptul că în timpul guvernării PNL, schema aparatului de stat a fost umflată nepermis de mult. Mulţi funcţionari din aparatul de stat nu mai au obiectul muncii, dar consumă în continuare bani de la buget. La sfârşitul guvernării PNL, statul român a avut un deficit bugetar de 5,4 miliarde de euro, iar peste toate acestea, se suprapune criza economică, o criză care a afectat tot anul 2009 şi încă ne mai afectează, chiar dacă în acest an sperăm să avem creştere economică. În concluzie, dacă nu vin bani la bugetul de stat, nici nu ai de unde să dai.
Cu toate acestea, salariaţii din diverse domenii cer măriri de salarii, iar alţii luptă pentru păstrarea unor drepturi câştigate în timp. Cum se va descurca guvernul în atari condiţii?
SECULICI. În perioadele când au fost crize economice, oamenii şi-au restrâns cheltuielile şi s-au adaptat situaţiei. În România, după anul 2000, am avut o creştere economică, iar aceasta a permis câştiguri mai mari şi, în consecinţă, posibilitatea de a cheltui mai mulţi bani. Oamenii s-au obişnuit să cheltuiască mult, dar tot aşa trebuie să se obişnuiască să cheltuiască mai puţin. În privinţa celor cu drepturile câştigate în timp, lucrurile sunt clare. S-au câştigat tot felul de sporrui, unele ridicole, s-au câştigat pensii şi salarii uriaşe pe căi oculte pentru că partidele şi-au răsplătit clientela politică. Clasa politică a adoptat legi care certifică aceste creşteri de pensii şi salarii, iar acum e greu să nu ţii seama de aceste legi. Guvernul trebuie să lupte cu astfel de legi, trebuie să lupte cu opoziţia care, ignorând interesele naţionale, practică un politicianism ieftin şi se opune oricăror măsuri de normalizare a stărilor de lucruri din ţară.
În aceste condiţii, cum mai e posibilă reforma instituţiilor statului?
SECULICI. Guvernul şi preşedinţia vor trebui să dea dovadă de fermitate şi consecvenţă. Vă dau un exemplu. Românii au votat în noiembrie 2009, la referendum, reducerea numărului de parlamentari la 300 şi un parlament unicameral. PSD şi PNL nu mai vor să recunoască rezultatul referendumului. Cu alte cuvinte, ceea ce au spus aproape 80% din românii care au votat, pentru ei nu are nicio importanţă. Ei ignoră legile statului, deşi preşedintele Băsescu i-a chemat la consultări pe tema refromării statului român. Evident, dincolo de interesele politicie, există interese economice. Reforma presupune şi reducerea aparatului de stat, presupune şi o salarizare mai echitabilă şi multe altele care lovesc în interesele clientelei politice.
Fără investiţii nu se poate ieşi din criză. Investiţiile înseamnă locuri de muncă şi venituri la bugetul de stat. Cum stăm cu investiţiile?
SECULICI. Din păcate, guvernul trebuie să lupte cu opoziţia pe probleme politicianiste şi are mai puţin timp pentru problemele serioase, cum ar fi investiţiile. Mai mult, ultimele evenimente demonstrează că în România funcţionează un sistem de tip mafiot care cu greu va putea fi eliminat. Dar, aşa cum se poate constata, se fac investiţii în infrastructură, în imobiliare şi în unele domenii de producţie.
Guvernul şi preşedinţia sunt hotărâte să lupte cu o opoziţie care nu ţine seama de interesele statului român, dar şi cu un sistem mafiot cu relaţii la toate nivelele. Populaţia va trebui să înţeleagă că această luptă se duce în primul rând pentru majoritatea locuitorilor acestei ţări şi împotriva unor privilegiaţi. Iar într-o democraţie funcţională, majoritatea întotdeauna câştigă.
D.D.
Citiți principiile noastre de moderare aici!