Deoarece omul mai are încă alte cinci datorii pe lângă aceasta, suma poprită strict pe debitul de 1,6 milioane lei este de 16 lei pe lună. Aşadar, în fiecare an al vieţii sale, pensionarul va achita 192 de lei din datorie. Şi, pentru a o putea plăti pe toată, ar fi nevoie să trăiască peste 8.000 de ani! Căci, un calcul simplu ne arată că datoria omului se stinge în exact… 8.485 de ani. Adică în anul 10.500 după Hristos… O mai fi existând atunci omenirea? Îşi va mai aminti cineva de pensionarul arădean şi de debitul lui de mii de ani? Sunt curiozităţi cărora, cu puţină imaginaţie, le-am putea găsi nişte răspunsuri foarte interesante.
Alte cazuri
Amuzant este că speţa prezentată mai sus nu e singulară. Din aceeaşi categorie SF mai fac parte alte trei cazuri cu pensionari arădeni în prim plan. Cea mai mare datorie pentru care Casa Judeţeană de Pensii (CJP) pune poprire se ridică la 6.138.867 de lei. Debitorul are o pensie de 2.208 lei, din care i se reţine lunar jumătate: 1.104 lei. Ceea ce înseamnă că în fiecare an achită 13.248 lei în contul datoriei. Adică debitul se va stinge în nu mai puţin de 463 de ani!
Exemplele nu se opresc, însă, aici. Un alt pensionar din Arad a acumulat o datorie de 3.865.755 lei. CJP îi reţine lunar câte 1.000 de lei. Adică 12.000 de lei pe an. Adică… e nevoie de 322 de ani pentru stingerea debitului! Vă mai prezentăm încă o situaţie asemănătoare: un pensionar care a acumulat o datorie de 2.653.144 lei. Întrucât are mai multe debite, pentru datoria de 2,6 milioane i se reţin lunar 377 de lei din pensie. Ceea ce înseamnă că în fiecare an plăteşte 4.524 de lei în contul datoriei. Iar pentru a o achita pe toată, are nevoie de… 586 de ani! Pare halucinant, dar… sunt, totuşi, cazuri reale. Cu oameni reali şi cu datorii reale. Şi cu instituţii care, evident, nu-şi vor recupera banii niciodată.
Răspundere patrimonială
Pentru cei care au nedumeriri, precizăm că valoarea datoriilor e exprimată în lei noi. Sunt debite foarte mari, rezultate din rate bancare neachitate, dar şi din cazuri de „răspundere patrimonială şi cheltuieli judiciare”. Adică pensionarii au răspuns cu propriile venituri pentru datoriile unor firme la bugetul statului. Firmele au dat faliment, s-au pronunţat sentinţe judecătoreşti cu privire la atragerea răspunderii patrimoniale acţionarilor firmei. Apoi, Administraţia Finanţelor Publice a solicitat Casei de Pensii să facă poprire pe pensie, pentru recuperarea datoriilor.
Popririle, în cifre
În prezent, Casa Judeţeană de Pensii Arad face popriri pe pensiile a 6.771 de debitori. În cazul a 4.254 dintre ei, e vorba de „popriri benevole”, adică de ratele pe care pensionarii le au de achitat pentru împrumuturi făcute la CARP. În celelalte cazuri avem de-a face cu popriri impuse prin executor judecătoresc. Aici e vorba de datorii acumulate la Finanţe, bănci sau primării.
Aşa cum am amintit, cea mai mare datorie este de 6.138.867 lei, pentru răspundere patrimonială. Cea mai mică datorie este de 2 lei şi reprezintă un rest de plată la Finanţe. Cea mai mare poprire pusă de Casa de Pensii este de 1.104 lei, iar cea mai mică de 2 lei.
Cum se calculează popririle? „Se poate reţine o treime din pensia debitorului în cazul unei singure popriri, şi jumătate din pensie pentru mai multe popriri. Se poate face poprire şi pe mai mult de jumătate din pensie, dar numai cu acordul pensionarului” – precizează Mihaela Vasil, director al CJP Arad.
Citiți principiile noastre de moderare aici!