Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Caraș Severin, cu sprijinul birourilor Timișoara, Arad, Oradea, Alba-Iulia, Sibiu, Cluj, Craiova, Pitești și București au desfășurat 67 de percheziții domiciliare în județele Arad, Argeș, Bihor, Caraș-Severin, Sibiu, Timiș și în capitală. Acțiunile procurorilor DIICOT se desfășoară în coordonare cu cele ale procurorilor DNA, care efectuează cercetări într-o cauză penală ce are ca obiect comiterea unor infracțiuni de corupție aflate în legătură directă cu infracțiunile cercetate de procurorii DIICOT-Biroul Teritorial Caraș Severin.
„Din investigațiile efectuate a reieșit că, în cursul anului 2022 pe fondul apariției unui nou mod de operare vizând traficul de migranți ( introducerea acestora în România cu vize de muncă, dar în scopul real de a le facilita trecerea către țări din spațiul Schengen), un suspect, fost angajat al MAI, a inițiat și constituit un grup infracțional organizat prin intermediul a 7 societăți comerciale (din care cinci cu același domiciliu fiscal) la care au aderat și alte societăți comerciale, parte dintre acestea controlate de un alt suspect (colonel în rezervă ), care ulterior pensionării a dezvoltat o metodă de obținerea unor beneficii materiale substanțiale prin intermediul unei firme înființată în scopul recrutării forței de muncă din străinătate”, transmite DIICOT.
Zeci de persoane implicate
Probatoriul administrat de procurori arată că din 2022 până în iunie 2024, gruparea formată din 37 de suspecți și 31 de societăți comerciale a acționat pe teritoriul României. Activitatea infracțională s-a desfășurat pe șase paliere: unul format din liderii grupurilor de firme – 7 la număr, urmat de persoanele din apropierea acestora–care îndeplineau diferite funcții în firmele respective; un alt palier a fost format din foste și actuale cadre ale Ministerului Afacerilor Interne–în special Inspectoratul General pentru Imigrări; al patrulea palier a fost constituit din reprezentanții unor firme din Caraș-Severin, ultimele două paliere fiind constituite din alți membri ai grupului de crimă organizată, unii având sarcina de a permite folosirea imobilelor din proprietate lor ca locație pentru stabilirea domiciliului persoanelor ce primeau aviz de muncă în România, iar ceilalți ocupându-se de transportarea și transferarea migranților sosiți în România cu intenția de a pătrunde ulterior pe teritoriul altor state membre UE.
Angajați de la Imigrări
Din actele de urmărire penală a rezultat că administratorii sau asociații societăților comerciale au stabilit legături cu recrutorii din plan extern, iar angajații cetățeni români, membrii ai grupului infracțional, au avut sarcina obținerii pentru persoanele recrutate a avizelor de muncă și a vizelor pentru dreptul de ședere în România. În acest scop au racolat angajați cu putere de decizie sau foști angajați cu influență asupra funcționarilor din cadrul birourilor Caraș-Severin, Timiș, Arad și Hunedoara ale Inspectoratului General pentru Imigrări, generând astfel o stare de pericol la adresa securității naționale ca urmare a favorizării pătrunderii pe teritoriul României a unor cetățeni străini cu potențial risc terorist.
Peste o mie de străini
Conform DIICOT, „Până la acest moment, s-a stabilit că grupul infracțional a obținut eliberarea de avize de muncă cu încălcarea procedurilor legale pentru un număr de 1.181 cetățeni străini, majoritatea din Pakistan și Bangladesh (peste 80% ), dar și din Sri Lanka, India, Nepal și Sudan, parte dintre aceștia părăsind România pentru a se îndrepta spre state europene mai dezvoltate economic, fără a avea vreun contact cu firma care i-a recrutat”. Din investigațiile efectuate a rezultat că pentru un aviz de muncă, migranții au plătit sume cuprinse între 500 și 1.000 de euro, iar cu cât termenul pentru obţinerea acestuia era mai scurt, cu atât preţul solicitat devenea mai mare, ajungând chiar şi la 5.000 – 6.000 de euro pentru o persoană.
La audieri
Peste 40 de persoane vor ajunge în cursul zilei de azi la Reșița, la sediul DIICOT – BT Caraș-Severin, pentru audieri. Cei de la DIICOT au ținut să menționeze că „pe întreg parcursul procesului penal, suspecții și inculpații beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție”.
Trimite articolul
X
Chicago Bull says: Nu vrem sa stim numele de borfasilor de profesie, DAR AVEM DREPTUL SA STIM NUMELE POLITISTILOR SI ALTOR FUNCTIONARI PUBLICI IMPLICATI IN TRADAREA INTERESELOR STATULUI CARUIA I AU JURAT CREDINTA; STAT CARE I A HRANIT ; PLATIT SI UMPLUT DE BANI SALARII SI PENSII NEMERITATE. DIN BANII NOSTRI. Borfasul nu a jurat credinta statului, POLITISTUL DA. AVEM DREPTUL SA STIM CE AVERI RAU AGONISITE AU; AVEM DREPTUL SA VEDEM BANII FURATI INTORSI IN VISTIERIA STATULUI AVEM DREPTUL SA VEDEM ACESTI TRADATORI MACAR 15 ANI CALNDARISTICI FARA REDUCRELE LA INCHISOARE: SA SERVEASCA DREPT EXEMPLU SI OROARE:
Seppy 
Carpaci Vilmos says: De cefacem aceste Investigați străini in România fac același lucru tot pentru a distruge tot ce înseamnă munca deci prin urmare luați fundațiile la control sa vedeți ca nimic in firme nu secreaza o echitate sociala
Doar munc fără un sens Communicator local
Cetatean says: Colcaie Aradul de imigranti. In sfarsit, primele masuri, pentru siguranta noastra.
Sofia says: Ma intreb de Natalita nu si-o fi bagat codita. Cind la vama ea lucra toate cele le fura.
