Domnule vicepreşedinte, prinşi în focul dezbaterilor politice – care ocupă spaţiul public de o bună bucată de vreme – avem tendinţa de a scăpa din vedere celelalte domenii ale vieţii noastre de zi cu zi, cum ar fi, de exemplu, cultura…
A. Ţolea: Deşi pare un subiect mai puţin interesant, cultura este un domeniu deosebit de important pentru toţi cetăţenii judeţului nostru. Afirm acest lucru gândindu-mă la Strategia Culturală a judeţului, pentru perioada 2010-2014, document public elaborat de către specialişti şi întocmit după criterii absolut ştiinţifice – inclusiv cu o largă consultare a cetăţenilor şi actorilor culturali din municipiu şi din judeţ – şi asumat de către autoritatea judeţeană. Proiecţiile cuprinse în acest document se subsumează unei direcţii fundamentale, care vizează satisfacerea intereselor cetăţenilor din judeţul Arad pentru o activitate culturală diversă şi de calitate, venită în imediata lor apropiere.
Pentru că Strategia Culturală a judeţului se referă la intervalul 2010-2014, iar anul în curs se apropie de sfârşit, iată un prilej nimerit pentru a face şi o evaluare a acesteia. Consideraţi că şi-a atins misiunea pentru care a fost întocmită?
A. Ţolea: În parte, da, în parte, nu. Mai ales în ultima perioadă de timp am constatat, din partea Centrului Cultural Județean, o susţinere excesivă a acţiunilor culturale din municipiu, în dauna celorlalte localităţi din judeţ iar instituția amintită nu se mai află de mult timp sub coordonarea mea. Vedeţi dumneavoastră, municipiul Arad dispune de instituţii culturale profesioniste, cum este Teatrul de Stat „Ioan Slavici”, Filarmonica de Stat Arad, Teatrul de Păpuşi, Biblioteca Județeană, Muzeul Județean, Centrul Cultural etc., instituţii aflate la îndemâna cetăţenilor şi care satisfac interesul publicului arădean. În schimb, pentru amatorii de cultură din oraşele, comunele şi satele din cele patru colţuri ale judeţului nostru nu există astfel de oportunităţi. Acesta este şi motivul pentru care, în urma sondajelor sociologice şi a consultării actorilor culturali, cu ocazia elaborării Strategiei, s-a stabilit că prioritatea numărul unu să fie deplasarea de acţiuni culturale diversificate şi de calitate la îndemâna tuturor cetăţenilor din tot judeţul nostru.
Consideraţi că acesta ar fi un punct mai slab în ceea ce priveşte implementarea Strategiei Culturale?
A. Ţolea: Se poate spune şi aşa. Finanţând cu predilecţie unele acţiuni culturale care au ca loc de desfăşurare municipiul Arad, producem – pe cale de consecinţă – o subfinanţare a acţiunilor culturale care se desfăşoară în oraşele şi satele din judeţ cum sunt nedeile, rugile, praznicele, hramurile, întâlnirile cu fiii satului, care au loc aproape în fiecare localitate din judeţ. Lăsându-i pe primarii de oraşe şi de comune să se descurce cum pot şi cu bani puţini, producem, implicit, şi o scădere a calităţii actului cultural în sine. Pentru că una este să inviţi în faţa spectatorilor interpreţi de prima mână, care produc muzică autentică şi de calitate – dar care vin pe sume mai măricele – şi cu totul altfel stau lucrurile când inviţi interpreţi de la marginea spectrului profesionist, care au tendinţa de a „maneliza” (iertaţi-mi duritatea termenului) actul cultural. La fel se întâmplă lucrurile şi în cazul celorlalte acţiuni culturale de tradiţie din judeţ, care merită o atenţie mult mai mare în ceea ce priveşte finanţarea din partea autorităţii judeţene: festivalul de muzică de la Sebiş, cel de folk de la Bulci, festivalul „părădicilor” de la Macea, festivalul clătitelor de la Moneasa, sărbătoarea vinului în Podgorie etc.
Domnule vicepreşedinte, pe de altă parte, municipiul Arad s-a înscris în competiţia pentru a deveni capitală culturală europeană, astfel că polarizarea acţiunilor culturale va deveni şi mai pregnantă în viitor…
A. Ţolea: Există şi acest pericol, evident. Dar municipiul, din câte ştiu, are propria-i strategie în acest sens. Pe de altă parte, printr-o coordonare mai bună a acţiunilor iniţiate de către autoritatea judeţeană şi de cea municipală, acest lucru ar conduce la creşterea calităţii actului cultural, în beneficiul cetăţenilor. Imaginaţi-vă, de exemplu, un concert pe care o soprană de talia Feliciei Filip l-ar susţine în faţa a 3.000 sau chiar a 5.000 de spectatori – în parcul de la Pădurice, în Piaţa „Avram Iancu” sau în Parcul Reconcilierii – şi nu într-o curte de maximum 600 de locuri, cum s-a întâmplat de dată recentă…
Este vorba doar despre probleme de management cultural…
A.Ţolea: Despre management, într-adevăr, dar şi despre eficiența cheltuirii banului public prin alocări bugetare. Pentru că, în vreme ce unii manageri beneficiază de „super-bugete”, alţii sunt nevoiţi să se descurce doar cu fonduri proprii. La fel cum sunt nevoiţi se descurce şi cei mai mulţi dintre primarii din judeţ, care se văd nevoiţi să drămuiască fiecare bănuţ destinat activităţilor culturale. Finanțarea este deci, din păcate, invers proporțională cu numărul de spectatori. Adică, pentru un public de aproximativ 1000 de persoane din municipiu se alocă mai mult de jumătate din bugetul destinat activităților culturale județene iar pentru zeci de mii de persoane din județ se alocă doar diferența!
Citiți principiile noastre de moderare aici!