BUCUREȘTI. Potrivit unui bilanț întocmit de Poliția de Frontieră Română, în perioada 1 ianuarie – 1 decembrie 2021, au fost identificate peste 224 de cazuri de transport ilegal de deşeuri din state din Europa (Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Belgia, Bulgaria, Germania, Norvegia, Portugalia, Olanda, Serbia, Spania etc), dar şi din Asia (China, Hong Kong, Pakistan, Israel, Japonia) şi America de Nord (S.U.A., Canada). „În urma verificărilor efectuate de autorităţile competente (Garda Naţională de Mediu, Direcţia Generală a Vămilor etc.), s-a stabilit faptul că mărfurile, în cantitate totală de peste 14.000 de tone, erau deşeuri, nu corespundeau cu datele declarate şi cuprinse în documentele prezentate autorităţii vamale, respectiv nu îndeplineau condiţiile legale de intrare din punct de vedere al legislaţiei de mediu. Ulterior, deşeurile, constând în metal și hârtie, aluminiu, textile, cauciuc, lemn, baterii și bucăți de azbest, sticlă, material feros, componente de vehicule scoase din uz, aparate de uz casnic, echipamente electrice şi electronice etc. au fost înapoiate pe teritoriul statului vecin (la frontiera terestră), respectiv firmelor exportatoare (la frontiera maritimă), deoarece nu pot fi puse în circulaţie pe teritoriul României”, anunță Poliția de Frontieră.
Situația pe frontiere
Cum arată situaţia pe frontiere, în anul 2021 în ceea ce privește încercările de introducere în țară a acestor deșeuri? Poliția de Frontieră spune că „cele mai multe evenimente au fost înregistrate la frontiera cu Bulgaria – în zona de competenţă a Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu, fiind înregistrate 94 de cazuri cu aproximativ 5.975 de tone de astfel de deşeuri. În ceea ce priveşte punctele de trecere, cel mai folosit a fost Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Giurgiu, dar şi PTF Călăraşi, PTF Turnu Măgurele, PTF Calafat, PTF Bechet şi PTF Zimnicea. La Garda de Coastă – unde au fost înregistrate aproximativ 35 de cazuri, poliţiştii de frontieră împreună cu autorităţile competente din judeţul Constanţa au descoperit în total peste 6.960 de tone de deşeuri. Acestea au fost depistate în Portul Constanţa (în sistem containerizat), dar şi în PTF Vama Veche, respectiv PTF Negru Vodă. La frontiera cu Ungaria – ITPF Oradea – 65 cazuri unde au fost descoperite peste 850 de tone de deşeuri oprite la intrarea în România, în PTF Borş, PTF Nădlac şi PTF Vărşand. La ITPF Sighetu Marmaţiei, PTF Petea – 29 cazuri cu peste 280 tone de deşeuri cărora nu le-a fost permisă intrarea în ţară, iar la ITPF Iaşi, PTF Albiţa – un transport cu 20 de tone de deșeuri”.Cum se efectuează controlul
Poliția de Frontieră explică faptul că „în punctele de trecere ale frontierei, pentru mărfurile de acest tip care îndeplinesc condițiile de intrare în țară, organele vamale efectuează operațiunile de vămuire, respectiv de control al legalității importului. Totodată, conform legislației în vigoare, importul deșeurilor se face pe baza licenței de import, care se eliberează numai cu acordul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor și al Ministerului Sănătății. Astfel, intrarea în țară a mijloacelor de transport, încărcate cu astfel de mărfuri, este permisă de organele vamale, numai dacă li se prezintă licența de import cu acordul scris al Ministerului Mediului și Ministerului Sănătății”, iar din punct de vedere procedural „poliţiştii de frontieră sesizează lucrătorii Gărzii de Mediu care, în urma analizării documentelor care însoţesc marfa, verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile de intrare în ţară. În situaţiile în care se constată că nu este respectată legislaţia în domeniu, reprezentanţii Gărzii de Mediu dispun măsura nepermiterii accesului pe teritoriul României pentru mărfurile în cauză. După finalizarea activităţii de control, marfa este returnată, în ţara de origine, societăţilor comerciale expeditoare”. 22 de dosare penale 22 de dosare penale au fost întocmite în perioada 1 ianuarie – 1 decembrie 2021 sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de introducerea în ţară a deşeurilor în scopul eliminării şi/sau neutilizarea acestora în scopul pentru care au fost introduse – Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor, folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantităţi de mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamă – Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.Trimite articolul
XIata unul dintre marile “beneficii’ ale apartenentei noastre la uie: suntem folositi ca gheena!
Pana nu băgați destinatarul la închisoare de la primul transport găsit nu se va rezolva nimic. Riscurile sunt prea mici comparativ cu beneficiile, astfel vor exista transporturi din astea pentru totdeauna, asemănător traficului de țigări.
Pe deoparte (pe față), directivele UE, ne impun legi drastice ce vizează o colectare și o reciclare (eficiente) a deșeurilor, sanchi, în vederea protejării mediului, bla, bla,… dar pe de altă parte (prin spate), ne bagă mortu-n casă, prin exporturi masive de gunoaie, nesolicitate de nimeni, cred eu, în urma cărora riscăm să devenim într-un timp cât mai scurt, a mai mare groapă de gunoi a planetei, toași! Dar dacă există o mafie politică în acest caz, aceasta să fie destructurată cât mai urgent posibil!
-
Eu unul nu mai cred de mult timp ,in IPOCRIZIA uie! Ne-au acceptat si pe noi pe acolo, a 5a roata la caruta,tocmai ca sa aiba ei,jmecheroii, unde sa-si debarce gunoaiele!
Si sa ne certe ei pe noi ca nu cumva sa avem legaturi normale, diplomatice si economice cu Marile Puteri de la Rasarit, Federatia Rusa si China..Iata,de asta ce spuneti, ce parere aveti?:
Sunt curios cate mii de tone au intrat in tara.
Foarte bine. Un + pentru lucratorii vamali si politistii de frontiera. Avem noi gunoaiele noastre, unele sunt in Parlament si primarii, altele pe strazi. Nu avem nevoie de gunoaiele altor state.
Oare nu gunoaiele din tara, care au mirosit afacere groasa, l-au importat cu buna stiinta?