Mulți dintre foștii colaboratori și agenți ai Securității prosperă în continuare. Își văd liniștiți de viață, unii dintre ei ocupând funcții publice pentru care statul plătește bani grei. Cu toate că alți oameni au avut de suferit în urma notelor informative făcute de ei. Un astfel de caz, de fost colaborator al Securității, care astăzi ocupă o funcție importantă, există și la Arad. Un răspuns semnat de Constantin Buchet, președintele Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, arată că în cazul prof. univ. dr. Dumitru Șerban, Curtea de Apel București „a constatat calitatea de colaborator al Securității, în sensul art. 2 lit. b) din OUG nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu modificările și completările ulterioare.
În Monitorul Oficial 333/13.VI.2014 a fost publicată decizia Curții de Apel București, exprimată prin sentința civilă nr.548, prin care instanța dă dreptate CNSAS, stabilind clar calitatea de colaborator al Securității a lui Dumitru Șerban.
Prima colaborare cu Securitatea
În ce a constat colaborarea? Se pare că Dumitru Șerban a fost recrutat de două ori de către organele Securității. Prima recrutare a avut loc atunci când acesta avea 17 ani. „Prin Raportul din 10.06.1966 s-a reținut faptul că pârâtul ar fi semnalat informații despre colegii săi, cum este cazul elevului F.G. care afirmă că religia a avut un rol progresist. Având în vedere vârsta pârâtului, faptul că era elev la Liceul de Arte Plastice, provenind din mediul rural, acesta nu putea avea o reprezentare corectă a rolului și activității organelor de poliție politică, activitatea Securității fiind o problemă tabu. De altfel, chiar și astăzi un copil nu ar avea cunoștință despre aceste organe”, se arată în decizia Curții de Apel București. Șerban fusese recrutat de către Direcția a III-a a Securității (contrainformații, penitenciare și miliție), sub numele conspirativ „Miron Vasile”, cu scopul de a încadra informativ colegii de liceu „fii de foști”, din cadrul Liceului de Arte Plastice din București. În dosarele întocmite cu ajutorul lui „Miron Vasile” se notează că Dumitru Șerban a semnalat organelor de securitate informații precum „unele aspecte negative din rândul colegilor săi, cum este cazul elevului F. G., avertizat recent, care continuă să adopte o atitudine necorespunzătoare”. Colegul lui Șerban ar fi spus, într-o discuție, că „religia a avut un caracter progresist și preceptele religioase nu trebuie combătute, doarece sunt adevărate. Mai arată că țara noastră nu are istorici de valoare. Aspecte negative a relatat cu privire și la M.O. și T.D., ambii în atenția noastră. Așadar, actualul președinte al UAP Arad a „avut grijă” să își pârască mai mulți colegi de liceu.
A doua „rundă”
În decembrie 1971, când Șerban avea vârsta de 23 de ani, acesta a fost preluat în legătura Direcției I a Securității (informații interne), unde a colaborat sub numele conspirativ „Ureche”, pentru a fi folosit la încadrarea informativă a unui fost coleg de liceu, lucrat de Securitate prin dosar de urmărire ca autor al unor înscrisuri „cu caracter dușmănos”. Această a doua colaborare a fost una mai serioasă, fiind întărită prin semnarea unui angajament olograf.
Și-a „lăudat” colegul
M.O., fost coleg de liceu cu Dumitru Șerban, a fost „lăudat” la Securitate de către artistul plastic, în cadrul dosarului de urmărire deschis sub numele conspirativ „Franciscanul”. O serie de note informative ale lui Dumitru Șerban, care de data aceasta a lucrat sub numele conspirativ de „Ureche”, se arată că „M.O., deși are o atitudine rezervată, totuși, în mod cu totul incidental, într-una din zile, sursa și-a manifestat dorința să audieze muzică ușoară transmisă de Europa Liberă, față de care, pe un ton evaziv M.O. a confirmat sursei că într-adevăr, acest post transmite muzică foarte frumoasă”.
Șapte ani de colaborare
A doua colaborare a lui Șerban cu Securitatea s-a întins pe o perioadă destul de lungă. În februarie 1973 și mai 1973, același „Ureche” informa că sora fostului său coleg de liceu, M.O., ar fi părăsit țara după ce s-a căsătorit cu un cetățean francez. Colaborarea cu Securitatea în dosarul de urmărire a lui M.O. s-a întins până în 1980.
Bani pentru „munca depusă”
În a doua perioadă de colaborare, Dumitru Șerban a transmis note informative și despre alți tineri, nu doar despre fostul coleg de liceu M.O.: „despre numita C.T., studentă anul 3 la Institutul de Arte Plastice, a relatat faptul că în prezent se află în relații de corespondență, iar C.T. și-a declarat deschis intenția de a părăsi țara”. „Munca bună” depusă de Șerban nu a rămas nerăsplătită. În 20 mai 1974, acesta semna cu numele conspirativ „Ureche” o chitanță prin care acesta a primit „suma 200 de lei pentru munca depusă”.
Urmărit, la rândul său
Se pare că nici măcar fostul colaborator Dumitru Șerban nu a scăpat, însă, de urmărirea Securității. Acesta „a fost luat în urmărire informativă la data de 26.04.1989, de către Serviciul 3 din cadrul Inspectoratului Județean Arad, pentru legături suspecte cu cetățeni străini”. Rapoartele întocmite de Serviciul Român de Informații la data de 13.06.1991 arată, însă, că pe 22 decembrie 1989, dosarul de urmărire al lui Șerban a fost „distrus prin ardere”.
În finalul deciziei Curții de Apel București se arată că „Admite acțiunea formulată de reclamantul CNSAS (…) în contradictoriu cu pârâtul Șerban Dumitru” și „Constată calitatea pârâtului de colaborator al Securității”.
Cine este Dumitru Șerban
Născut în iulie 1948 în satul Gura Ialomiței din județul Ialomița, Dumitru Șerban este președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Arad, a fost vicepreședinte al UAP la nivel național între 1992 și 2000, președinte al UAP la nivel național între 2006 și 2009, respectiv decan al Facultății de Arte și Design din cadrul Universității de Vest Timișoara între 1999 și 2007. La Arad a ajuns în 1978, după finalizarea studiilor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. În 2018, acestuia i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității „Aurel Vlaicu” Arad.