Prezența la vot Alegerile Prezidențiale

Ora: 14 – Prezența la urne la ora 14

România – 27,11%

Județul Arad – 21,55%

Municipiul Arad – 22,79%

Ora: 13 – Prezența la urne la ora 13

România – 21,99%

Județul Arad – 17,12%

Municipiul Arad – 18,31

Ora:12 – Prezența la urne la ora 12

România – 16,47%

Județul Arad – 12,13%

Municipiul Arad – 12,95%

Românii vor putea vota persoana pe care o consideră potrivită pentru a deveni președintele României pentru o perioadă de cinci ani, adică un mandat. O persoană poate fi președinte pentru o durată de maximum zece ani, însemnând două mandate.

Secții de votare în Arad

Secțiile de votare vor fi deschise în intervalul orar 7:00 – 21:00. La ora 21 va fi anunțat primul exit poll, adică numele celor două persoane care vor intra în turul doi al alegerilor prezidențiale, organizat pe 8 decembrie. În municipiul Arad sunt deschise în total 115 de secții de votare, acestea păstrându-și locațiile ca la alegerile locale din iunie 2024. La nivelul județului Arad, sunt deschise 424 de secții de votare.

Alegătorii aflați în ziua votării în localitatea de domiciliu sau reședință votează numai la secția de votare în care sunt înscriși în lista electorală permanentă. Alegătorii aflați în altă localitate, diferită de cea de domiciliu sau reședință, pot vota la orice secție, urmând să fie înscriși în lista suplimentară.

Alegătorii cu mobilitate redusă sau cei imobilizați la pat au putut solicita sâmbătă trimiterea urnei mobile de la secția de votare la care sunt arondați sau de la orice secție care le poate asigura exprimarea dreptului la vot, urmând să fie înscriși pe lista electorală suplimentară. Prin intermediul urnei mobile pot vota și persoanele aflate în arest la domiciliu, reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale. În județul Arad au fost înregistrate 2.364 de cereri pentru urna mobilă.

Cum puteți vota?

Pot vota cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua votului inclusiv. Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, care poate fi: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare). Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic și paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de către cetăţenii români care votează în străinătate sau de către cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România. Alegătorii vor primi în secția de votare un buletin de vot și ștampila. Opțiunea de vot se exprimă prin aplicarea ștampilei într-un singur patrulater de pe buletinul de vot. Aplicarea ștampilei în interiorul mai multor patrulatere de pe buletinul de vot sau neaplicarea ștampilei duce la anularea respectivului buletin de vot.

Ordinea pe buletinele de vot

Pe buletinele de vot, în ordinea poziției, se află următorii candidați: Elena Lasconi (USR), George Simion (AUR), Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), Hunor Kelemen (UDMR), Mircea Geoană (independent), Ana Birchall (independent), Alexandra Păcuraru (ADN), Sebastian Popescu (PNR), Ludovic Orban (FD), Călin Georgescu (independent), Cristian Diaconescu (independent), Cristian-Vasile Terheș (PNCR), Silviu Predoiu (PLAN).

Chiar dacă s-a retras din cursa pentru poziția de președinte al României, numele lui Ludovic Orban va apărea pe buletinele de vot.

„Legea prevede un anume interval de timp în care competitorul politic poate să își retragă candidatura. După expirarea acestui termen, tipărirea buletinului de vot, transportul buletinelor de vot în județe, acest lucru nu mai influențează desfășurarea votului, astfel încât buletinul de vot va cuprinde și numele competitorului politic. În centralizarea până la Biroul Electoral Central se va păstra această structură, adică inclusiv cu numărul voturilor exprimate în favoarea competitorului care s-a retras. De acele voturi nu va profita niciun alt competitor, pentru că vor fi desemnaţi participanţi în turul 2 primii doi competitori care au obţinut cel mai mare număr de voturi exprimate. Mai pe înţelesul tuturor, nu are nicio importanţă dacă un competitor s-a retras în ceea ce priveşte desfăşurarea votului şi stabilirea rezultatului votului”, a declarat șeful Autorității Electorale Permanenete, Toni Greblă, citat de Digi24.