Un subiect incomod pentru toată lumea și dureros, extrem de dureros pentru Arad. Un subiect care nu se va rezolva cu un proiect transformat în hotărâre, ci doar cu multă voință de ambele părți și cu mulți bani, din ambele părţi. Aceasta a scos în evidenţă dezbaterea publică organizată marți după masa la Primăria Arad pe tema proiectului de hotărâre care propune acordarea de sprijin sub formă de împrumut și granturi proprietarilor de clădiri pentru reabilitarea fațadelor. 53 de persoane cu tot cu staff-ul Primăriei au luat parte la dezbatere, deși sute de persoane au contestat de-a lungul ultimului an supraimpozitarea impusă de Primăria Arad, fapt amintit în dezbatere de consilierul local Marin Lupaș, pentru a sublinia importanța acestui subiect. Și, în pofida faptului că Aradul stă să cadă peste noi și a aceluia evident că orașul îmbătânește urât (expresia atât de dragă lui Bujor Buda, fără de care dezbaterea a fost pustie), doar 6 arădeni și-au făcut curajul să ia cuvântul, primii patru înscriindu-se la cuvânt de la început, ultimii doi doar mai apoi. Restul au stat cuminți în suferința lor, necunoscându-și probabil drepturile, temându-se să intervină.
Un compromis de nevoie
Am aflat, încă din start, de la primarul interimar Călin Bibarț, că Primăria Arad nu își permite să fie bancă pentru proprietarii de clădiri, că sunt voci justificate care acuză Primăria că ia de la alții ca să dea bani la proprietarii de imobile, sau că va exista o sumă de bani clară pusă deoparte pentru aceste reabilitări, nimic în plus, nu se va lua de la alte domenii pentru fațadele clădirilor proprietarilor privați, banii puși deoparte în buget urmând a fi împărțiţi în funcție de prioritățile stabilite. O vorbă spusă de fostul primar Gheorghe Falcă acum trei ani, amintită de primul vorbitor, Adrian Dineşiu – „nu luăm bani de la săraci ca să dăm la bogați” – ne-a reamintit, dacă mai era nevoie, că mai marii Primăriei încă nu înțeleg că faţadele clădirilor din centrul Aradului nu sunt ale proprietarilor, ci sunt cartea de vizită a Aradului, cele care salvează pliantele de prezentare a oraşului şi care ar trebui să facă cinste oricui. Sunt trecutul, cel cu care ne mândrim mai abitir.
Dar, dincolo de acest dureros neajuns, de concluzia că pe mai departe acest proiect este văzut tocmai de Primărie ca un compromis, făcut nu de alta, dar a fost făcut şi prin Oradea şi Timişoara ori Cluj, de unde s-au inspirat în elaborarea lui, executivul primăriei în frunte cu primarul au încercat să adune toate reclamaţiile făcute marţi în dezbatere. Ba, mai mult, s-au arătat deschişi la altele noi până la votarea proiectului, ba chiar şi după, pentru a-l perfecţiona.
Până la urmă, dincolo de părerea personală, rămâne fapta, iar Primăria a demonstrat că poate apleca urechea la cererile societăţii civile, ba chiar a celei politice şi poate modifica propunerile iniţiale, mai ales dacă acestea nu sunt radicale. Cele trei propuneri făcute în scris, de pildă, de Alianţa Naţional Ţărănistă se regăsesc deja, toate, în proiect, Silviu Dascăl, reprezentantul alianţei prezent la dezbatere, mulţumind pentru deschiderea de care a dat dovadă Primăria.
Primăria, cel mai rău proprietar
Dar, până la rezultate vizibile, calea e lungă şi trebuie parcursă de toţi, nu doar de proprietari. Sau mai exact, nu doar de proprietarii privaţi. Unul dintre aspectele atinse de cei care au luat cuvântul a vizat tocmai acest aspect: în imobilele ale căror faţade se degradează, Primăria Arad deţine apartamente, aproape abandonate. Reabilitarea clădirilor nu se poate face fără acordul Primăriei ca proprietar, dar fie acesta lipsește (cazul prezentat de doamna Maria Blaj, fapt ce a dus la supraimpozitarea tuturor proprietarilor din clădire), fie Primăria e proprietar peste şapte apartamente din 20, pentru care va plăti banii de reabilitare doar la recepţia lucrării, cel mai probabil (cazul prezentat de Ioan Şerb), fie apartamentul Primăriei e pe cale să devină un focar de infecţie (cazul indicat de Titi Cladovan). Structura de rezistenţă a clădirilor, pentru care Primăria nu va acorda bani de reabilitare (proiectul supus dezbaterii face referire doar la faţade), faptul că zeci de ani la rând – din cauza canalizării, a solului oraşului şi a modului în care s-au făcut lucrările în subteran, ori din pricina inundării subsolurilor clădirilor de pe Meţianu după reabilitarea eşuată a străzii – s-a săpat la rezistența clădirilor, au fost subiecte aduse în discuţie de Adrian Dineşiu şi Titi Cladovan. Aici, vina nu aparține proprietarilor, dar aceștia nu primesc sprijin pentru remedierea problemelor create de alții. Cum Primăria a amintit că legea nu oferă această posibilitate de intervenție, reabilitarea Aradului rămâne pe mai departe doar pe seama proprietarilor, au concluzionat aceștia. Iar oferta de proiect e un fel de „beție cu apă rece”, au mai spus aceștia, în condițiile în care adevăratele probleme ale imobilelor nu se vor rezolva, iar reabilitarea fațadelor nu va rezista decât un an, doi.
S-a mai vorbit la dezbatere și despre dorința proprietarilor de a alege ei firma cu care s-ar face reabilitarea, pentru că „până să vină firma aleasă de Primărie, de exemplu, pentru anveloparea blocului, ploua doar la etajul patru, acum plouă și la 3”, dar nici această doleanță, spun cei din Primărie, nu e pe lege, așa că nu a intrat în proiect.
Nu birou, ci uși deschise
Și s-a mai vorbit de crearea unui birou care să ofere consiliere într-o problemă atât de stufos legală ca aceasta a reabilitării, cu atâtea chichițe legislative – o cerere formulată voalat atât de Marin Lupaș, cât și de Silviu Dascălu, un prim pas adevărat în mâna de ajutor oferită proprietarilor de imobile. Biroul cu pricina nu a ajuns pe lista Primăriei, dar de la arhitectul șef, la citymanager și până la primarul Bibarț toți au afirmat că ușa lor e deschisă pentru cei care au probleme pe subiect. Numai că probleme sunt cu sutele, în fiecare imobil care se vrea reabilitat. O chestiune de care suntem siguri încă nu sunt convinși cei din executivul Primăriei. Iar unele probleme sunt create chiar de autorităţi.
Dar despre acestea și despre alte discuții din dezbaterea publică pe tema reabilitării imobilelor Aradului, într-un număr viitor.