A trecut o primă zi în care apa a fost raţionalizată în trei sate ale judeţului Arad, respectiv Şicula, Gurba şi Chereluş. Iar decizia Companiei de Apă, de a închide robinetele şase ore pe zi, a fost primită cu disperare printre locuitorii din cele trei sate. De la legumicultori până la birtaşul satului, ori oameni simpli, toţi spun că alta trebuie să fie soluţia şi că raţionalizarea apei nu este o măsură normală pentru secolul 21. Primii care au observat lipsa apei la robinet au fost legumicultorii, dar şi oamenii simpli care îşi produc legumele în grădina proprie. Între orele 9:00 şi 12:00 şi 18:00 şi 21:00, când mulţi dintre oameni îşi udau de obicei grădinile, la robinete nu a scurs strop de apă. „Am observat că nu am mai avut apă la robinet, dar am crezut că este întreruptă din cauza vreunei defecţiuni. Nu am ştiut că am intrat la raţionalizare”, a spus unul dintre locuitorii din Şicula. Pentru a se convinge că problema nu este numai la el acasă, omul a încercat să pornească şi cişmeaua din sat. Rezultatul, acelaşi: nu curge apa. „A mai fost seceta la noi, dar nu ţin minte să fi trecut chiar atâta vreme fără strop de ploaie”, s-a plâns acelaşi cetăţean. „Cumva, e de înţeles decizia de a raţionaliza apa, dacă situaţia este atât de gravă”, s-a resemnat omul.
Nici birtaşul satului nu a ştiut că localitatea în care trăieşte a intrat la raţionalizare. „Am crezut că e vreo defecţiune”, a răspuns acesta, când a fost întrebat dacă a ştiut că apa vine cu porţia în Şicula, Gurba şi Chereluş. Problema patronului de la bar era alta: cum va spăla paharele pentru băutură? Rezolvarea a găsit-o singur: „Ori cumpăr apă plată să spăl paharele, ori cumpăr pahare de plastic, şi nu le mai spăl”.
Legumicultura, victimă
Printre cei mai afectaţi de raţionalizarea apei sunt legumicultorii din cele trei localităţi. Aceştia se văd în ipostaza în care toată munca lor ar putea ajunge, paradoxal, pe… apa Sâmbetei din cauza lipsei apei. „Noi udam culturile cu apă de la reţea. Acum nu ştim ce vom face. Am început să udăm cu apă din fântână culturile care au mare nevoie, cum sunt ardeii sau roşiile. Dar suprafaţa de teren este mult prea mare pentru a fi udată cu găleata. Nu ştiu ce facem cu restul culturilor, nu ştiu ce se va alege de ele”, a spus unul dintre şiculanii care cultivă legume.
Totuşi, afectaţi din plin sunt şi oamenii simpli ai celor trei sate. „Azi dimineaţă, când să pregătesc mâncarea la copii, am văzut că nu e apă la robinet. Am mers şi m-am rugat de vecina să îmi dea apă din fântână, să pot găti. Eu înţeleg că e secetă, dar nu mi se pare normal ca în secolul 21, fiind racordaţi la reţeaua de apă potabilă, noi să umblăm cu cerşitul de apă prin vecini. Avem copii mici care au nevoie de hrană, au nevoie de haine spălate, dar nouă ni se raţionalizează apa. Cei de la Compania de Apă ar trebui să aibă în vedere o altă strategie, să mărească capacitatea rezervoarelor, să sape mai multe puţuri, sunt variante. Noi plătim ce consumăm, nu mi se pare normal să ni se taie, efectiv, apa, să intrăm la raţie”, a spus o localnică.
Aceasta este, însă, un caz fericit, dacă putem spune aşa, pentru că a avut o vecină de la care să ia apă. Multe alte fântâni din cele trei sate fie au secat, fie sunt pe punctul de a seca. „Pot să scot cel mult două găleţi de apă curată din fântână. A treia are deja mâl în ea. Pânza freatică a coborât foarte mult în ultimii ani”, a precizat un şiculan. La o altă casă, situaţia este mult mai gravă. „Am avut fântână zeci de ani de zile. Tatăl meu a săpat-o, când era tânăr. Dar anul trecut a secat. E multă secetă, e de prea mulţi ani secetă în fiecare vară”, ne-a spus o femeie aflată la vârsta a treia, semn că fântâna a avut apă vreo 100 de ani până să sece.
În final, aceasta este cea mai mare problemă: seceta prelungită. Şi nu ne referim strict la seceta de anul acesta, ci la seceta care s-a abătut peste zona noastră de ani şi ani de zile. Ne referim la verile toride, începute devreme, în mai, şi care se termină târziu, în septembrie-octombrie, veri în care rar ne întâlnim cu picăturile izbăvitoare de ploaie. Un lucru este cert: clima s-a schimbat dramatic şi nu ne aşteaptă veşti prea bune în viitorul apropiat.
Trei zile
După cum spuneam, miercuri a fost prima zi de apă cu porţia în cele trei sate arădene. Reprezentanţii Companiei de Apă Arad au anunţat că raţionalizarea va fi ţinută în vigoare timp de trei zile, până vineri inclusiv. Totul, pentru refacerea rezervelor de apă. Dar, chiar dacă până vineri nu e chiar atât de mult, până se termină vara mai sunt luni bune. Iar veştile meteorologilor nu sunt dintre cele mai optimiste: vom avea, în continuare secetă, ne vom ruga, în continuare, să ploaie. Şi există o mare posibilitate ca raţionalizarea apei să revină. Şi poate nu doar în Şicula, Gurba şi Chereluş.
Trimite articolul
XChereluş, Gurba, Şicula 3 sate de toata p…
Bun venit in China. O companie de stat (adica putori care traiesc pe spatele celor multi) isi bate joc de cetateni luand masuri abuzive si irationale iar presa de partid, in loc sa puna niste intrebari de bun-simt, isi bate si ea joc de sclaveti: “Asa-i ca nu va place fara apa?”, “Sunteti surprinsi, n’asa?”, “Stati sa vedeti ce urmeaza, ‘re-ati voi sa fiti!”, “O sa vina peste voi bubele de maimuta si n-o sa aveti cu ce va spala, ha, ha!”, “Ati crezut ca numa’ cu carantina ne putem bate joc de voi?”
Pentru cititorii care nu stiu, comuna Sicula are companie proprie de apa, cu izvoare proprii. Si doar in comuna Sicula e “seceta”. Asa se explica de ce doar in trei localitati (din zecile pe care le are judetul Arad) e nevoie de “rationalizare”. Sau n-o fi asa? Dar primaria comunei oare ce parere are despre aceasta situatie?
-
BINE CA EXPORTA LA GREU APA IN UNGARIA .
De ce ai uda legumele cu apa din retea? Care este logica? Doamne, da-i romanului mintea de pe urma!
Apa ne-a dat-o Dumnezeu nu niste stapani, ESTE si trebuie sa ramana gratis – faptul ca platim pentru un dar ceresc este o blasfemie.
-
Sunteți plecat cu sorcova…
Din moment ce plateste apa, nu-i treaba ta ce face cu ea.
Romanii, popor de habotnici proști! In sec XXI ei invocă divinitatea ca să le aduca ploi in loc sa dezvolte sistemele de irigații, captarea apelor din ploi, puturi de mare adâncime…Vai de capu’ vostru.
La fiecare casă a unui etnic neamț era câte un bazin in care colectau apa de ploaie, apa pe care o foloseau in special la gradinarit.
Un gospodar adevărat avea propriul foraj și pompă adecvată pentru apa necesară pt. Irigații .