ARAD. Doar şase persoane au participat la dezbaterea publică online organizată, vineri, de Primărie pe tema excedentului bugetar şi a bugetului general de venituri şi cheltuieli al municipiului Arad pe anul 2022. Doar unul din cei şase participanţi a luat cuvântul.
Prezentarea edilului
Dezbaterea a debutat cu o trecere în revistă a prevederilor bugetului, făcută de primarul Călin Bibarţ. „Bugetul este de 173,9 milioane de euro, cu precizarea că această sumă include şi banii care doar trec prin bugetul municipiului, adică ceea ce vine de la nivel guvernamental pentru plata personalului medical de la cabinetele şcolare, cheltuielile cu centrele de vaccinare… Sunt sume care s-au adăugat bugetului nostru fără ca ele să ne ajute la ceva, doar trec pe la noi. Din ce se compune bugetul nostru? Din taxe şi impozite – aşa numitele venituri fiscale – doar 17%; nu este cea mai mare sumă, mai ales că nu sunt nici foarte mari. Foarte importante sunt cotele din impozitul pe venit – acel 63% din veniturile/salariile noastre care rămân în bugetul local; ele reprezintă 34% dacă ne raportăm la bugetul total. De la guvern se mai primesc în cursul anului sume defalcate din TVA – dar e doar 5%. Mai sunt acele subvenţii de la bugetul de stat – 19%. 21% sunt fonduri şi alte surse de bani. Ce înseamnă celelalte cheltuieli? Pe autorităţi publice – 8%, pe ordine publică – 2%, învăţământ – 4%, sănătate – 6%, asistenţă socială – 9%, combustibili şi energie – 19%, transporturi – 29%. Astea sunt acele subvenţii pe care suntem obligaţi, datorită măsurilor luate de-a lungul anilor, de a acorda gratuităţi, facilităţi către astfel de entităţi astfel încât presiunea pe buget este tot mai mare. Din total buget, cheltuielile de personal sunt doar 12,21%; şi mai sunt bunuri şi servicii de 16%. Deci, practic, sub 30% sunt cheltuielile de funcţionare. Proiecte cu finanţare europeană sunt 27,18% – e cea mai mare <felie> din <plăcinta> pe care o avem în faţă. (…) Din total buget, investiţiile pentru acest an sunt 49%. Dar dacă scoatem acei bani care doar trec prin bugetul nostru, procentul alocat investiţiilor este de 68% – ceea ce este un lucru foarte bun pentru că trebuie să ne dezvoltăm. Investiţiile din proiecte sunt 51,37%, investiţiile din bugetul local – 33,85%. Facem presiune ca marea majoritate a investiţiilor să vină din proiecte şi din finanţări europene. Dacă vedem evoluţia bugetelor, mai ales în ultimii ani – 2021, 2022 – e influenţată de banii din sănătate şi pandemie. Dacă comparăm anul 2019 – 2020, bugetul este cam la acelaşi nivel. Faţă de atunci nu a mai crescut nicio taxă şi niciun impozit şi nu este nicio dezvoltare economică locală sau globală, din cauza crizei economice, ca să avem surse financiare mult mai marei. În schimb, cheltuielile au crescut toate şi de aceea trebuie să avem o foarte mare atenţie în cheltuirea banului public pentru a putea închide onorabil acest an din punct de vedere bugetar” – a încheiat primarul Călin Bibarţ.
Propuneri pentru Filarmonică
După prezentarea edilului, a existat o singură intervenţie în cadrul dezbaterii. Autorul ei – Bogdan Barbu, vicepreşedinte al Sindicatului Artiștilor Interpreți din Filarmonica Arad – s-a referit la bugetul alocat instituţiei de cultură pe anul 2022.
„Din informaţiile pe care le avem, pentru anul 2022 s-a alocat suma de 5.457.000 de lei pentru fondul de salarii dintr-un total necesar de 8.400.000 de lei. Suntem convinşi că asta e o primă alocare, iar la rectificarea bugetară se vor regăsi sumele necesare pentru acoperirea celor 8.400.000, probabil chiar din cei 2% pe care Ministerul Culturii îl alocă instituţiilor de cultură, la fel cum s-a întâmplat şi anul trecut. Ceea ce vreau să subliniez este că, anul trecut, bugetul de salarii la Filarmonică a fost de 8.638.000. Vedem o diferenţă de 238.000 în scădere pe anul 2022. Această sumă se reflectă în principal prin faptul că în decursul anului 2021, în cadrul Filarmonicii s-au vacantat 7 posturi: 5 în orchestră, 1 în cor şi 1 post la resurse umane. Practic, orchestra a pierdut 5 artişti instrumentişti. Cu această pierdere nu mai putem să funcţionăm nici măcar ca orchestră de cameră. Repertoriile pe care le putem aborda au devenit foarte limitate. (…) Rugămintea pe care o am este ca să găsim suma necesară măcar de 150.000 de lei pe an, să se suplimenteze fondul de salarii ca să putem angaja măcar 5 oameni în compensaţia celor 5 care au plecat din orchestră – şi pe perioadă determinată, dacă se poate – ca să putem să funcţionăm în continuare. Suma nu se va ridica la 238.000 – cât e diferenţa faţă de anul trecut – deoarece cei care au părăsit instituţia noastră prin demisie sau ieşirea la pensie erau încadraţi la salarii maxime, iar cei care se vor angaja – dacă se vor angaja – vor fi probabil pe posturi de debutanţi, unde salariile sunt cel puţin la jumătate.”
Bogdan Barbu a făcut şi câteva sugestii privind sursa celor 150.000 de lei de care ar avea nevoie Filarmonica: „Cel puţin 75.000 de lei se regăsesc în bugetul actual al Filarmonicii. În bugetul de achiziţii apare suma de 55.000 de lei cu care se doreşte achiziţionarea unui sistem de transmisiuni online format din cameră şi software – o investiţie inutilă, în condiţiile actuale, cu pandemia. (…) Tot în bugetul de achiziţii se regăseşte suma de 20.000 de lei pentru achiziţionarea a 5 scaune de contrabas…” Primarul a replicat: „Ştim toate astea, sunt prinse la amendament, ca să fie tăiate de acolo.” Reprezentantul Filarmonicii s-a referit, în continuare, la diferenţa de 75.000, sugerând Primăriei să acorde această sumă Filarmonicii sub formă de împrumut, până când vor veni cei 2% de la guvern.
Bogdan Barbu a mai insistat şi asupra faptului că sumele pentru salariile eventualilor noi angajaţi trebuie prevăzute în buget, „deci va fi nevoie probabil de 8.550.000”.
„Mai bine căldură în sală decât orchestră”
În replică, primarul Călin Bibarţ a precizat că „nu bugetăm toţi banii de salarizare pentru că ne trezim că nu mai primim de la guvern nimic”. În ceea ce priveşte angajările… „va fi de analizat ceea ce spuneţi dumneavoastră, că nu puteţi funcţiona şi, funcţie de necesităţi, fie pe perioadă strict determinată, funcţie de alocarea bugetară… dar nu ne putem permite să mergem cu angajări în perioadele acestea care nu sunt deloc simple. Pentru că trebuie să ne asigurăm şi funcţionarea – e un pic mai greu să avem orchestra şi corul 100% cu angajări şi să ne trezim că nu avem căldură în sală. Fără căldură nu poate concerta nici orchestra, nici cvartetul. Cu căldură, în cel mai rău caz, poate funcţiona cvartetul. Poate funcţiona corul cu o parte din personal, aşa cum a funcţionat atunci când unii au fost bolnavi cu Covid, acasă, iar ceilalţi au fost la serviciu. Încercăm să menţinem un echilibru în ceea ce avem” – a subliniat edilul, încheind astfel: „Mă bucur că toată lumea a înţeles că nu sunt vremuri tocmai simple şi că încercăm, cu ce avem, să mergem înainte luând ca obiectiv dezvoltarea oraşului şi menţinerea şi a culturii, şi a sportului, şi a tineretului, şi a şcolilor…”
Călin Bibarţ: Constat, ca şi anul trecut, că doar Filarmonica are probleme, în rest toată lumea e fericită
Luni, la vot
După bifarea perioadei de transparenţă decizională şi a dezbaterii publice, în şedinţa ordinară de luni, 14 februarie, a Consiliului Local Municipal, bugetul pe 2022 şi excedentul bugetar intră la vot. Vineri a avut loc şedinţa pe comisii, ocazie cu care s-au anunţat deja o serie de amendamente la cele două proiecte de hotărâre.
Trimite articolul
XUn oraș fără cultură este doar o localitate lipsită de importanță și personalitate. Desigur sunt prioritare necesitățile de bază, dar cultura este quintesența existenței socio-economice a unui oraș, iar cu o politică ințeleaptă poate fi valorificată în slujba întregii comunități.
Două cărți despre gloria de altădata a orașului Arad cu prezentarea câtorva repere care ar putea face parte din brandul de oraș și ar putea reprezenta o parte din atuurile Aradului turistic. Acum le poate comanda orice arădean în format tipărit pe hârtie la:
https://mybestseller.ro/librarie/aradzone/
E o problema cineva ca Nadaban vrea sa meargă la MBA in America si totusi in aceasta clădire se formează muzicieni din bani părinților bogați cu duhul si bogați cu bani de prin Australia
Un oraș plin de frustrați in fabricile așa zise compani se pot forma si clasa de cerșetori ai societăți adevărate.Valoare este si tre susținută nu cu scene in fata primăriei ci clar de acum încolo doar cu aceste susținerea angajaților ca un drept deplin ca si alți sa poată învață din experinta de muzica sau din aceste lucrări in multe centre de sport si muzica nu cultura de a arată nemulțumire ci într-adevăr sa fie susținută lucrări in multe instituti sau clădit de acest gen.Clar nu e nevoie de Teba nici de organizări de scene pe Banjica primăriei clarrrrrr
….orasul ramane unul de ..lumea a 3 a cu asa primar , care oricum ai gandi ramane unul extrem de slab si nepriceput !!!
Pnl va pierde totul la urmatoarele alegeri promavand in functii vizibile astfel de oameni !!!