ARAD. După ani de zile în care învăţământul profesional, cel care scoate meseriaşi calificaţi, a fost ignorat de statul român şi chiar desfiinţat, Consiliul Judeţean Arad reuşeşte să readucă la viaţă măcar un profil: tâmplăria. „Un mare succes al Consiliului Județean Arad și al Districtului Tübingen din Germania, cu care este înfrățit: repornește Școala profesională de tâmplărie din Arad. Reușita se datorează colaborării dintre Consiliul Județean Arad, Districtul Tübingen și Liceul Tehnologic <Iuliu Moldovan>. Partea germană oferă o parte din finanțare și din logistica necesară formării tinerilor tâmplari, Consiliul Județean și-a asumat componenta de promovare și recrutare a elevilor, iar Liceul și Inspectoratul Școlar Județean s-au implicat în tot ce a însemnat pregătirea infrastructurii școlare pentru clasa profesională de tâmplărie”, se arată într-un comunicat al CJA, în care se mai precizează că 12 elevi au fost înscrişi în clasa de tâmplărie.
“Se discută mult în această perioadă despre reforme în învățământ. Cred că e nevoie de o abordare fermă, pragmatică în privința învățământului dual, atât ca organizare, cât și din prisma promovării. Mulți părinți și tineri sunt încă reticenți în privința învățământului dual, uită cât de important este să cunoști o meserie, care de multe ori îți poate aduce mai mulți bani decât o diplomă de facultate. Avem un număr tot mai mare de absolvenți în domenii suprasaturate și tot mai puțini meseriași. În plus, poate mulți tineri au talent și înclinații către o meserie anume și nu le descoperă din cauza prejudecăților. Îi felicit pentru alegere pe elevii care s-au înscris în acest an la clasa de tâmplărie și le doresc succes în noul an școlar”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean.
Clasa de tâmplărie de învățământ dual este accesibilă oricărui tânăr, cu vârsta între 14-26 ani. Cursanții beneficiază de cazare, masă și o bursă lunară în valoare de 200 de lei. Ei vor fi instruiți de profesori de la Arad, dar şi din Tübingen, Germania.
Cionca a precizat că pentru a nu avea dificultăți cu forța de muncă necesară investitorilor din județ, Aradul trebuie să ajungă la raportul pe care Germania și-l impune în propriul sistem de învățământ, respectiv 40% elevi în învățământul profesional și 60% în învățământul liceal, tehnologic, uman și real: ,,Nu-i o rușine să înveți meserie, este o oportunitate. Un tâmplar bun câștigă cât un medic bun, dar e mult mai greu să găsești un tâmplar bine pregătit decât un medic bine pregătit. Toți agenții economici cu care discutăm ne spun că au nevoie de muncitori. Deci, în condițiile în care unii absolvenți de facultate nu reușesc să își găsească de lucru în specialitatea studiilor, pe muncitori e bătaie. Nu vreau să fiu înțeles greșit, nu pledez împotriva învățământului superior, ci pentru o atitudine realistă a părinților și a elevilor de a merge și înspre învățământul vocațional, fiindcă a fi un bun meseriaș este o vocație și o mare șansă pentru viitor. Îi mulțumesc în mod deosebit colegului meu, președintele Districtului Tübingen, Joachim Walter, care a făcut posibil acest experiment și ne-a ajutat să repornim Școala profesională de tâmplărie”, a mai spus preşedintele CJA.
Trimite articolul
XPe cind se reporneste scoala (meseria) de instalatorii sanitarii? ( scoala profesionala nr 7 ) dupa revolutie aveau si ei parteneriat cu westfalia din germania am facut practica cu citeva echipe de nemtii…frumoase vremurii..lucram la o cladire de la spitalul judetean (renovare)…
Foarte bine ! Pe cand una pentru ospatari si piccoli, vanzatori in magazine, pantofari,electricieni, instalatori, zugravi, faiantori, ? Ca dee angajezi o lucrare si pana ti-o termina vorbesti singur pe strada , si constati apoi ca e si prost facuta pt ca ,,mesterul,, nu e de fapt calificat
Trebuie ” felicitata ABRAMBURICA SI PSD” ca au închis acele școli profesionale de arte si meserii , nu plecau Romanii din țara dacă erau respectați și plătiți ca în orice stat European ,care se respecta.
Imediat dupa 1990, toate aceste scoli profesionale au fost desființate, in numele asa zisei reformări a învățământului, alegându-se praful de ele. Niciun partid, ministru, guvern, care s-au tot perindat la conducerea acestei tari, n-a avut intenția si disponibilitatea de a face ceva concret, pt. reînființarea acestor scoli profesionale, si care s-au dovedit vitale in orice societate dezvoltata.