Rezultatul? Suferința populației cât încape si cheltuieli în cuantum cel puțin egal, pe principiul să luam dintr-o parte ca să avem ce risipi în alte părți… Adică, economisind de la sănătate, învățământ, cultură etc, vor rămâne mai mulți bani pentru lucrările de mântuială din infrastructură, executate – ce coincidență – tocmai de firmele cui trebuie… Trăiasca reforma! Românul este blajin si tace inițial. Apoi mârâie, apoi înjură și-n cele din urmă votează, dacă mai crede în această procedură. Și s-a văzut ce a sancționat democratic la urne. Ce se mai așteaptă totuși acum? Cumva să apuce bâta?
Un singur exemplu va fi luat în dezbatere în cele ce urmează, pornind de la originalul experiment arădean – aventura unificării celor trei mari spitale. Ce progres s-a înregistrat pe această cale este discutabil și rămâne de văzut. Ce s-a pierdut, începând cu specialitatea chirurgie generală, este cât se poate de concret, dureros şi revoltător.
Scurt istoric: în anul 2000, ca urmare a eforturilor susținute si realiste ale echipei manageriale de atunci, la fostul Spital clinic Municipal Arad a fost introdusă linia de gardă pentru specialitatea chirurgie generală. Serviciile medicale de urgență pe specialitatea chirurgie erau accesibile tuturor cetățenilor municipiului și județului, cum este firesc, renunțîndu-se la criteriul teritorial, practicat multă vreme abuziv. Mai târziu, prin anul 2006, s-a instituit şi garda pentru serviciul ATI, ceea ce a însemnat un beneficiu logistic incontestabil pe lângă responsabilizarea corespunzătoare a întregului act medical.
Prin urmare, începând cu 2000, actuala secție clinică chirurgie generală II ( secția de chirurgie a fostului Spital clinic Municipal Arad), cu încadrare corespunzătoare, a contribuit efectiv şi competent la soluționarea urgențelor chirurgicale, cot la cot cu secția chirurgie generală I, a fostului-actual Spital clinic Județean de Urgență Arad. De menționat că Spitalul Municipal Arad a dispus pâna la unificare de un ”CPU” (compartiment primire urgențe) şi că asupra serviciului de ambulanță Arad nu se exerecitau la acea dată presiuni de niciun fel, din nicio parte, pentru a ocoli Municipalul – un sabotaj grosolan, menit sa încline balanța în favoarea unor decizii ulterioare. Patologia fiind mai mult decât suficientă, nu s-a pus vreodată problema eficienței pentru garda de chirurgie de la Municipal. Iar populația era mulțumită, odată ce se respecta principiul liberei adresabilități.
Se pare totuşi că era prea bine, odată ce forțele oculte s-au pus în mișcare. S-a procedat la distrugerea pe plan național şi local a ceea ce, de bine – de rău funcționa. În Arad experimentul s-a numit comasarea şi înființarea unui mastodont sanitar. Si a început amputarea capacităților organizatorice ale fostului Spital Municipal Arad. Rând pe rând au fost sacrificate compartimente şi servicii, spre ”binele” populatiei, firește. CPU şi Gastroenterologia în 2011, garda de chirurgie și radiologie în 2012 etc. Toate acestea paralel cu închiderea sau restrângerea activității în unități sanitare tradiționale ale județului Arad, la Gurahonț, Ineu, Lipova, Chișineu-Criș. Și oare ce urmează?
Artizanii mărețelor schimbări au ușile deschise permanent la spital, n-au ce aștepta ore în șir cu cetățenii de rând pe coridoarele UPU-unic (model Arafat) de la Spitalul Județean Arad, pâna a le veni rândul. Asta dacă nu cumva au plecat direct în străinătăți să-și trateze beteșugurile, după exemplul iubitului cârmaci… E bine la Viena, nu zic, dar câți ne permitem?
Conform ultimelor informații, se dorește acum trecerea pe linie moartă a tuturor edificiilor sanitare de la Piața M. Viteazul. Oare cu ce scop? Să fi pus cineva ochii pe aceste imobile din buricul târgului?? Dacă nu ar fi construcții de patrimoniu, ceea ce presupune manevre mai abile, mai dificile, nu m-ar mira ca ele să cada rapid pradă buldozerelor, spre a face loc vreunui mall sau hotel, sau poate unei noi banci, visul sublim al economiei de piață balcano-mioritice… Oficial se afirmă ca edificiile centrale al Spitalului Clinic Municipal Arad, cel desființat pe cât de legal pe atat de abuziv, cum nu s-a mai pomenit în alta reședință de județ (!), vor deveni acuș inutile. Se dorește construirea unui mare şi ultramodern spital, cu capital majoritar străin, undeva pe un câmp din preajma orașului. Circulă de câțiva ani acest zvon, iar eu cred că știu când se va întâmpla minunatul eveniment: odată cu finalizarea autostrăzii Transilvania, adică de Sf. Așteaptă în alt ”cincinal”. Iar până atunci ce facem?
Și totuși : Mai există încă gândire lucidă la unii profesioniști din domeniu, oameni ce s-au ținut departe de arbitrarul politic şi experimentele S.F. din sănătate. Se dorește revenirea la câte ceva din ceea ce a funcționat bine pentru arădeni, spre exemplu a doua gardă de chirurgie, acolo unde a existat ea ani de zile, la Piața Mihai Viteazul. Credeți ca este ușor? Nicidecum. Cei ce au sprijinit şi au săvârșit suspendarea acesteia, din creion, se opun cu vehemență. Să fie doar pentru acoperirea în continuare a unor erori administrative, despre care se știe deja? Ineficiența invocata de ei este doar un jalnic pretext, odată ce întâlnirile care au avut deja loc, cu factorii din conducerea locală, administrativă şi medicală, au netezit calea pentru depășirea obstacolelor. Suntem din ce în ce mai nedumeriți și hotărîți să mergem până la capăt, până la expunerea respectivilor. Aud mereu că nu se justifică această gardă. Ce nu se justifică din banii pe care dumneavoastră, contribuabilii, îi puneți jos?
– revenirea la a doua linie de gardă de chirurgie pentru orașul și județul Arad, sau
– menținerea in funcții a celor care se fac vinovaţi de situația actuală si, mai mult, se opun remedierii pentru care noi pledăm. Ei chiar se consideră de neînlocuit?
Nu se justifica oare că, din banii dumneavoastră, dorim să vă asigurăm:
– dreptul elementar de liberă alegere a unui serviciu medical din mai multe, în locul obligativității acceptării singurului existent, în totală sfidare a principiului concurenței?
– dreptul de a evita așteptări prelugite, suferința inutilă și riscurile inerente temporizării exagerate?
– dreptul de a beneficia postoperator de supraveghere calificată permanentă pe secția chirurgie generala II, pe care ați ales-o și pentru tratamentul unei afecțiuni chirurgicale ”la rece”, nu doar in regim de urgență?
– dreptul şi posibilitatea exprimării opiniei față de o stare de fapt ce vă interesează în mod direct și concret, total ignorată de factorii de răspundere ce au uitat pe cine trebuie să servească de fapt?
Iar dacă zarurile sunt prea aruncate și istoricul Spital clinic Municipal Arad trebuie să rămână doar o amintire, atunci de clădirile sale, hienele tranziției sa-și țină labele departe. Orașul să dobândească acolo o extensie a complexului muzeal cu ”Muzeul Spitalului” și cu ”Muzeul Incompetenței, al Jafului și Trădării”. Sunt convins că avem cu ce le umple pe ambele.
Propun celor care s-au săturat să fie cobaiul vremelnicilor administratori sanitari, politici şi de orice fel, să ne comunice opinia lor pe adresa: Clinica chirurgie generală II, Piața Mihai Viteazul 7-8, Arad.
Citiți principiile noastre de moderare aici!